Poliţia nu cunoaşte încă identitatea acestuia şi a refuzat în două conferinţe de presă să comenteze referitor la mobilul acţiunilor presupusului atacator. New York Times şi NBC News, citând surse anonime, l-au identificat sub numele Ricky Schiffer (42 de ani), menţionând că ar fi putut avea opinii de extrema dreaptă.

FBI, poliţia federală americană, a declarat într-un comunicat că o persoană înarmată a încercat "să pătrundă" în birourile sale din Cincinnati, Ohio, joi dimineaţa devreme, notează AFP.

"Alarma s-a declanşat şi au sosit agenţi FBI înarmaţi, iar suspectul a fugit", a indicat poliţia federală.

Potrivit media locale, bărbatul, care purta o vestă antiglonţ, s-a folosit de un ciocan pneumatic pentru cuie şi agita o armă semiautomată AR-15, înainte de a fugi cu maşina.

Un purtător de cuvânt al poliţiei a declarat că forţele de ordine au pornit imediat în urmărirea sa. "Odată ce vehiculul s-a oprit, a avut loc un schimb de focuri între poliţie şi suspect", a spus el.

Bărbatul a fugit într-un lan de porumb, unde a fost înconjurat de forţele de securitate care au încercat fără succes să negocieze cu el să se predea autorităţilor, a spus un purtător de cuvânt al poliţiei din Ohio.

Suspectul şi-a îndreptat arma de foc către poliţişti, care apoi au tras. Decesul său a fost declarat la faţa locului.

Potrivit media americane, un bărbat cu acelaşi nume ca al suspectului a avertizat asupra unui atac împotriva Truth Social, platformă de social media creată de fostul preşedinte Donald Trump.

"Dacă nu veţi mai avea noutăţi de la mine, e adevărat că am încercat să atac FBI şi asta va însemna fie că am fost scos de pe internet, fie că FBI m-a prins, fie că au trimis simpli poliţişti...", se spunea în mesaj.

Aceste postări, inclusiv altele care exprimau opinii extreme au fost şterse la scurt timp după ce poliţia a declarat reporterilor că suspectul din Cincinnati a fost ucis.

NBC News, citând doi oficiali anonimi familiarizaţi cu cazul, a transmis că suspectul se afla la Capitoliu în timpul atacului din 6 ianuarie 2021 al susţinătorilor lui Donald Trump.

New York Times, citând alţi doi responsabili din cadrul forţelor de ordine, a relatat că anchetatorii cercetau dacă acesta ar putea avea legături cu grupări extremiste.

Unii susţinători ai lui Donald Trump sunt nemulţumiţi de FBI în legătură cu conflictul fostului preşedinte cu agenţia, inclusiv ancheta privind presupusul sprijin al Rusiei pentru campania sa prezidenţială din 2016 şi percheziţia autorizată de tribunal la reşedinţa sa din Florida luni.

FBI este ţinta unor ameninţări online de când agenţi ai săi au percheziţionat proprietatea lui Trump din Mar-a-Lago, ca parte a unei investigaţii privind documente scoase din Casa Albă la încheierea mandatului fostului preşedinte în ianuarie 2021.

Directorul FBI, Christopher Wray, care a calificat extremismul violent autohton drept cea mai importantă ameninţare la adresa securităţii SUA, a emis o declaraţie în urma evenimentelor de joi în care denunţa "atacuri neîntemeiate la adresa integrităţii FBI".

"Violenţa şi ameninţările împotriva forţelor de ordine, inclusiv a FBI, sunt periculoase şi ar trebui să suscite o îngrijorare profundă în rândul tuturor americanilor", a spus Wray, potrivit Agerpres.

S-a aflat de ce FBI i-a percheziționat casa lui Donald Trump

Agenții FBI căutau documente secretizate despre arme nucleare când au percheziționat, luni, casa lui Donald Trump, s-a raportat pe surse.

Washington Post a citat persoane familiare cu ancheta spunând că documentele privind armele nucleare se află în „tezaurul” pe care FBI îl vâna în complexul Mar-a-Lago a lui Trump. Ei nu au precizat dacă documentele clasificate se refereau la arsenalul SUA sau al unei alte țări.

Raportul a venit la câteva ore după ce procurorul general, Merrick Garland, a declarat că a autorizat personal cererea guvernului pentru un mandat de percheziție și a dezvăluit că departamentul de justiție a cerut unui tribunal din Florida ca mandatul să fie desigilat, menționând că Trump însuși a făcut publică percheziția.

Ulterior, Trump a lansat o declarație în care spunea că nu se va opune, ci mai degrabă „încurajează eliberarea imediată a acelor documente”, legate de ceea ce el a numit „raidul și spargerea neamericană, nejustificată și inutilă... Eliberați documentele acum!”

Anunțul lui Garland a stârnit o reacție furioasă a susținătorilor lui Trump, care l-au descris ca fiind motivat politic. Joi, un bărbat care a încercat să pătrundă în biroul FBI din Cincinnati a fost împușcat și ucis de poliție după ce a fugit de la fața locului.

Prezența suspectată a documentelor privind armele nucleare la Mar-a-Lago ar putea explica de ce Garland a făcut un pas atât de încărcat din punct de vedere politic, cum ar fi intrarea în casa unui fost președinte, deoarece recuperarea acestora ar fi văzută ca o prioritate de securitate națională.

Trump a fost în mod deosebit fixat de arsenalul nuclear al SUA în timp ce a fost la Casa Albă și s-a lăudat că este la curent cu informații extrem de secrete.

În vara lui 2017, el le-a spus liderilor militari americani că își dorește un arsenal comparabil cel din războiul rece, ceea ce ar fi implicat o creștere de zece ori a capacității, o cerere care l-a determinat pe secretarul de stat de atunci, Rex Tillerson, să-l descrie drept un „nenorocit”. Trump a amenințat public că va distruge atât Coreea de Nord, cât și Afganistan.

În cartea sa despre președinția lui Trump, Rage, Bob Woodward l-a citat pe fostul președinte referindu-se la arsenalul nuclear al SUA: „Avem lucruri despre care nici măcar nu ați văzut sau auzit. Avem lucruri despre care Putin și Xi nu au auzit niciodată până acum. Nu există nimeni – ceea ce avem este incredibil.”

Lui Woodward i s-a transmis ulterior că SUA au într-adevăr un nou sistem de arme nespecificat, iar oficialii au fost „surprinși” că Trump a dezvăluit acest fapt în public.

Cheryl Rofer, un chimist care a lucrat la armele nucleare la laboratorul național Los Alamos, a spus că există diferite niveluri de clasificare care se aplică diferitelor tipuri de documentație.

„Informațiile despre proiectarea armelor nucleare se numesc date restricționate și sunt „născute ca fiind clasificate”, a scris Rofer, pe Twitter. Dar ea a adăugat: „Nu există niciun motiv pentru ca un președinte să aibă informații despre proiectarea armelor nucleare.”

Printre documentele nucleare la care Trump ar fi avut acces în mod obișnuit ar fi versiunea clasificată a Nuclear Posture Review, despre capabilitățile și politicile SUA. Un consilier militar este întotdeauna aproape de președinte, alături de o servietă care conține opțiuni de atacuri nucleară, dar ar fi neobișnuit ca acele documente să fie scoase din servietă.

O altă posibilitate indicată de Rofer este că Trump și-ar fi putut păstra „biscuitul” nuclear, o bucată de plastic ca un card de credit cu codurile de identificare necesare lansării nucleare. Aceste coduri ar fi fost schimbate însă în momentul în care Biden a preluat mandatul.

  Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCNews și pe Google News