„Facem investiții, facem investiții”. Mircea Coșea: Să vorbim despre această gândire pe care Guvernul tot o promovează spectaculos /video
Data publicării:
Autor: Ioana Dinu
WhatsApp
Foto: Pexels
Foto: Pexels
Economistul Mircea Coșea a explicat motivele pentru care Guvernul trebuie să grăbească, cu adevărat, investițiile, așa cum susține „spectaculos” în conferințele de presă.

„Să vorbim despre această gândire pe care Guvernul tot o promovează spectaculos, la fiecare ieșire - ”facem investiții, facem investiții”. Să se spună clar ce fel de investiții și care sunt obiectivele. Un obiectiv clasic este valorificarea resurselor interne, al doilea este schimbarea structurii economiei românești spre o altă fază a Revoluției Industriale, care înseamnă robotizare și digitalizare. Un alt obiectiv este distribuția pe teritoriul țării într-o manieră care să fie mai echilibrată și mai stimulativă pentru zonele rămase în urmă”, a precizat Mircea Coșea.

Vă reamintim că investițiile străine directe (ISD) în România au înregistrat o scădere drastică în 2023, potrivit datelor furnizate de Banca Națională a României (BNR). Cu un total de 6,58 miliarde de euro, ISD-urile s-au diminuat cu o treime comparativ cu recordul de 10,03 miliarde de euro atins în 2022. De asemenea, raportul EY, publicat recent, evidențiază că în 2023 au fost anunțate doar 60 de proiecte ISD, care au creat 5.935 de locuri de muncă, adică 99 de locuri de muncă pe proiect, o scădere semnificativă față de cele 69 de proiecte din anul anterior.

Specialiștii atribuie această scădere în principal războiului din Ucraina, care afectează stabilitatea și atractivitatea țărilor din proximitatea conflictului. România se află pe locul 17 din 20 în topul destinațiilor pentru proiectele de investiții, fiind devansată de țări precum Ungaria și Polonia.

Ungaria și Polonia: Modele de succes în atragerea investițiilor

Ungaria a atras în 2023 un număr de 77 de proiecte ISD, generând 11.349 de locuri de muncă. În contrast cu România, numărul proiectelor din Ungaria a crescut, în ciuda faptului că și aceasta se învecinează cu Ucraina. Ungaria a adoptat o strategie de deschidere către Est, menținând legături economice puternice cu Rusia și China. Din investițiile străine de peste 13 miliarde de euro atrase anul trecut, 7,6 miliarde de euro au venit din China, aproape două miliarde de euro din Coreea de Sud și mai puțin de un miliard de euro din Germania. Sectorul bateriilor și al mașinilor electrice este un punct central al acestor investiții, Budapesta fiind un pol de atracție pentru companiile asiatice din acest domeniu.

În Debrecen, situat la nici 40 de kilometri de granița cu România, se construiesc fabrici majore de baterii și componente auto, inclusiv o uzină BMW și o fabrică a CATL, cel mai mare producător de baterii din lume. Aceste proiecte sunt susținute de infrastructura excelentă, stimulentele guvernamentale generoase și sprijinul autorităților locale pentru achiziția terenurilor.

Polonia a atras în 2023 investiții străine directe totalizând 28,2 miliarde de euro, o scădere de 16,3% comparativ cu anul anterior, dar de patru ori mai mari decât cele din România. Polonia a fost un partener cheie în lanțul de aprovizionare auto german, producând componente esențiale pentru industria auto. Recent, autoritățile poloneze au lansat o ofensivă pentru a atrage investiții în tehnologii de înaltă valoare. Intel a anunțat o investiție de 4,6 miliarde de dolari într-o fabrică de cipuri, iar guvernul polonez încearcă să atragă și TSMC, cel mai mare producător de cipuri din lume.

Polonia și-a asigurat și investiții în "gigafabrici" de baterii, devenind al doilea cel mai mare producător de baterii litiu-ion din lume, după China. Contextul global favorabil și războiul din Ucraina au determinat multe firme occidentale să-și mute producția în Polonia, consolidând astfel poziția țării ca destinație preferată pentru investiții.

Avantajele, dar și provocările din România

România continuă să atragă investiții străine, deși într-un ritm mai lent. Un studiu EY de la finalul anului trecut arăta că 63% dintre respondenți intenționează să-și stabilească sau să-și extindă operațiunile în România. De asemenea, procentul liderilor executivi care intenționează să investească peste 100 de milioane de euro a crescut de la 7% la 14%. Totuși, majoritatea (72%) planifică investiții sub 10 milioane de euro.

România dispune de avantaje precum o piață relativ mare de aproximativ 20 de milioane de locuitori, forță de muncă calificată și ieftină, dependență energetică redusă și aproape o sută de parcuri industriale care oferă facilități atractive pentru investitori. Cu toate acestea, infrastructura slabă și corupția rămân probleme majore. Imprevizibilitatea legislativă și fiscală descurajează investitorii, iar introducerea impozitului minim pe cifra de afaceri reduce competitivitatea firmelor.

Youtube video image

Google News icon  Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCNews și pe Google News

WhatsApp
pixel