Tabletă
Desktop
Data actualizării:
Data publicării:
Data publicării:
Exportatorii amenință: Și blocarea exportului ne lasă fără medicamente
În timp ce o mulțime de voci din România susțin că exportul paralel lasă țara fără medicamente, reprezentanții Asociației Distribuitorilor Europeni de Medicamente(ADEM) susțin că interzicerea exportului paralel poate adânci criza.
Ministrul Sănătății, Florian Bodog, a declarat recent că va cere interzicerea exportului paralel pentru toate medicamentele din programele naționale. În acest context, reprezentanții ADEM au reacționat imediat, indicând o situație cel puțin paradoxală: interzicerea exportului paralel ar putea crea o nouă criză a medicamentelor
Iată cum explică ADEM această situație:
„Reiterăm răspunsul Consililui Concurenţei din anul 2015, referitor la ordinul 2 din anul 2013, prin care se prevedea suspendarea temporară pe o perioadă de 6 luni a distribuţiei în alte state membre, a 19 din 22 de DCI-uri oncologice/onco-hematologice esenţiale, în care se preciza printre altele:
„Un stat membru poate recurge la limitarea exportului paralel de medicamente în situaţii excepţionale, în care sănătatea publică este pusă în pericol; o astfel de restricţie însă nu trebuie impusă cu titlu general, ci limitată la acele medicamente pentru care se constată că exportul paralel a generat o lipsă care afectează în mod grav sănătatea publică şi numai pentru o perioadă limitată, recomandată a fi de 3 luni."
Prin urmare, interzicerea exportului paralel pentru toate produsele incluse în programele naţionale (1.175 de denumiri comerciale aferente a 300 denumiri comune internaţionale) timp de un an de zile – este o măsură disproporţionată şi nejustificată, un mijloc de discriminare arbitrară și o restricţie disimulată în comerţul dintre statele membre, fiind greu de crezut că exportul paralel a generat lipsa acestor produse. Astfel, nu pot fi întrunite condiţiile derogatorii prevăzute de Art. 36 TFUE3, situaţie ce poate atrage riscul declanşării de către Comisia Europeană a unei proceduri de infringement4 asupra României, prin nerespectarea prevederilor Tratatului privind Funcţionarea Uniunii Europene (TFUE), referitor la libera circulaţie a mărfurilor în spaţiul comunitar," precizează farm. Coralia Kreyer, director executiv ADEM.
Caz asemănător în Grecia
În plus, „aceasta ar reprezenta o situaţie fără precedent în UE şi facem referire aici la situaţia Greciei, care în anul 2015, în plină criză economică (aflându-se pe punctul de a ieşi din zona euro la începutul lui 2015), după o perioadă de 3 luni în care producătorii, distribuitorii angro şi autorităţile competente şi-au transferat vina pentru situaţia de agravare a aprovizionării cu medicamente a farmaciilor şi spitalelor, a ridicat interdicţia excepţională privind re-exportul a 25 de medicamente în deficit, la intervenţia Comisiei Europene," adaugă oficialul ADEM.
[citeste si]
În ceea ce priveşte competiţia intrabrand, există deja diferite practici de restricţionare ale exportului paralel, exercitate de unele companii farmaceutice, ca de exemplu cota de aprovizionare („supply quota"), în care acestea restricționează cantitățile pe care le furnizează angrosiștilor pe piaţa națională pentru a satisface cererea locală şi, implicit, de excludere a unor concurenţi (de ex: distribuitori ce efectuează comerţ cu medicamente în afara sistemului de distribuţie clasic creat de o anumită companie) prin stabilirea unor contracte de exclusivitate cu importatorii, motiv pentru care considerăm că interzicerea suplimentară a unui număr de minimum 1.175 de produse de la libera circulaţie în spaţiul comunitar, pe perioada de un an, contravine fundamental normelor europene în vigoare.
În aceste condiţii, se încurajează indirect o "poziţie dominantă" verticală ulterioară, pe piaţa distribuţiei angro de medicamente şi ca atare, contravine Articolelor 101 şi 102 ale Tratatului CE, încălcând astfel regulile de concurenţă în cadrul pieţei comune.
Retragerea medicamentelor forțează creșterea prețurilor
"Retragerea temporară sau definitivă, din raţiuni comerciale, a unor medicamente (multe fără înlocuitori), prin care producătorii forţează indirect creşterea preţurilor, reprezintă practici anticoncurenţiale, care sunt sancţionate de către forurile naţionale şi europene abilitate să aplice legea concurenţei. Indeplinirea obigaţiei de serviciu public (OSP), reglementată prin ordin de ministru (OMS 269/2017), revine în egală măsură atât distribuitorilor angro de medicamente, dar şi Deţinătorilor de Autorizaţii de Punere pe Piaţă (DAPP)/reprezentantului local al acestuia, iar excepţiile de la obligaţia instituită prin acest ordin nu includ retragerea medicamentelor din raţiuni comerciale," susțin oficialii ADEM.
România riscă infingement
"În concluzie, prioritatea guvernului de a asigura disponibilitatea medicamentelor pe piaţa autohtonă este salutară şi o susţinem, cu toate acestea nu considerăm a putea fi dusă la îndeplinire prin adoptarea unor măsuri favorabile unor anumiţi jucători din piaţă în defavoarea intereselor celorlalţi actori, cu impact final asupra intereselor pacienţilor, generând noi şi noi scandaluri sau probleme, fără conştientizarea importanţei respectării regulilor de joc la nivel european.
Atenţionăm că notificarea Comisiei Europene urmăreşte să prevină crearea unor bariere tehnice în calea pieţei interne înainte ca acestea să se materializeze ca atare, notificarea de către Ministerul Sănătăţii a interzicerii exportului paralel pe perioadă de un an poate avea drept consecinţă declanşarea unei proceduri de infringement asupra României, care va arunca sistemul de sănătate într-o altă criză şi va îndepărta şi mai mult autorităţile competente de la rezolvarea reală a problemelor deja existente," încheie oficialii Asociaţiei Distribuitorilor Europeni de Medicamente.
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCNews și pe Google News
Citește articolele cu aceleași etichete:
adem
asociatia distribuitorilor europeni a medicamentului
criza medicamente
