În cadrul dezbaterii, Ion Bogdan Lefter a vorbit despre transformarea și evoluția presei.

"Sunt absolut convins că presa este şi va rămâne a patra putere în stat. Fac prima frază în felul acesta pentru a marca polemic intervenţia (...) Despre cum a evoluat presa, cum este astăzi mediul mediatic, despre jurnalişti, public, ştiri, multitudine de surse de informare s-au spus lucruri adevărate, dar cred că nu integral adevărate. Există tendința noastră de a generaliza şi suntem într-o epocă de dominaţie a metadiscursurilor și de înclinaţii către speculaţie, teoretizare, categorisiri. Vă dau câteva exemple. Da, presa s-a democratizat. Oricine poate avea canal de tv în bucătărie, dar nu orice fel de canal. De acolo se transmit episoade de gătit, relatări despre cine ştie ce domeniu doreşte respectivul emiţător/emiţătoare. Nu pot fi emisiuni generaliste, o diversitate de subiecte. Vorbim, de fapt, despre presa de informare într-un sens care are politicul în centru şi în alte câteva cercuri concentrice ceva care construieşte modelul presei generaliste, însă acea presă generalistă conectată la informaţia cotidiană, ce se întâmplă în jurul nostru. Şi putem discuta şi de celelalte tipuri de presă de divertisment. Este un fel de democraţie în spaţiul de comunicare contemporan. Astăzi oricine este propriul său redactor-şef", a declarat Ion Bogdan Lefter. 

"Filtrarea continuă să se facă şi, inevitabil, cu toate ambiguitățile şi confuziile care survin, trebuie să ne întoarcem. Nu cred că dispar deloc criteriile mai clasice, calitate, ierarhie, până la marile concepte care definesc realitatea şi adevărul. Este adevărat că se lucrează cu manipulări şi se lansează şi ştiri false, dar discutăm despre ele pentru că în continuare avem un concept de adevăr şi le sesizăm ca fiind false. Apar tot felul de lucurui care ne iau prin surprindere, care ne destabilizează, şochează, în primul moment, şi apoi vedem, pe măsură ce zilele trec, că ne repliem, reflectăm asupra acestor lucruri şi se produc filtrări, decantări, se construiesc rapid mecanisme de reglaj şi mergem mai departe tot către ideea de corectă informare a construirii imaginii de realitate contemporană, analiză", a mai spus acesta.

Vezi și: Ce viitor are mass-media în Europa? Luciana Răduț-Gaghi, conferențiar, intervenție despre România - video

"Este o imensă iluzie'

"Presa de calitate nu dispare. Da, poate să fie o instituţie mediatică în mare dificultate financiară şi să se ducă spre faliment. Se întâmplă şi asemenea lucruri (...) Suntem toţi în internet, dar nu suntem toţi împreună în internet. Este o imensă iluzie căreia îi cad pradă şi omul obişnuit şi teoreticianul pentru că este ispititor să construim teorii cum că lucrurile au evoluat atât de mult şi merg atât de rapid, încât totul s-a schimbat fundamental în modul nostru de existenţă. Multe se schimbă, dar există constante. Există, cred eu, lucruri care nu se modifică atât de uşor. Cu alte cuvinte, încerc să folosesc un model, o descriere moderat liberală a ceea ce se întâmplă. Şi în presă şi în general, post-modernitatea este extrem de alertă. Una dintre trăsăturile pe care teoreticienii o pun în prim-plan este relativismul. Cred într-un relativism moderat şi cred că trebuie să privim cu atenţie, interes şi prudență aceste evoluţii care, de multe ori, sunt progrese tehnologice, schimbări de proceduri, evoluţii de raporturi între actorii implicaţi, dar până la urma presa avansează tot în direcţia relatării a unei realităţi, a unui adevăr, oricât de mult ar încerca relativiştii să ne convingă că realitatea nu există, ci doar imaginile ei", a mai spus Ion Bogdan Lefter.

"Un fel de fake news"

"Am dificultăţi în a particulariza în orizont european aceste lucruri care sunt evoluţii de epocă. Particularităţi continentale pot fi căutate în istoriile şi mentalităţile locale sau ce am putea numi mentalitate europeană, într-un sens mai integrat, dar noutăţile, evoluţiile ţin de tehnica de elaborare şi difuzare a conţinuturilor şi noutăţi care ţin de tehnica suporturilor. Și aici nu prea există particularisme. Este un subiect complicat. Instantaneitatea este un subiect asupra căruia se discută mult şi pe care îl observă orice utilizator, cetăţean interesat de ce se întâmplă în jur şi, pentru asta, este obligat să folosească presa, căile de comunicare contemporane. Tendinţa a fost de reducere a intervalului între petrecerea unui eveniment şi relatarea lui. Este o tendinţă veche. Avansul tehnlogic permite reducerea intervalului dintre petrecerea evenimentului şi eveniment şi relatarea lui, dar proclamarea intrării într-o epocă a instantaneităţii relatării este o iluzie, un fel de fake news. De ce? Pentru că există situaţii în care ce se întâmplă este relatat în timp real. Dar asta se întâmplă numai cu unele lucruri, cu cele atât de importante încât imediat să se mobilizeze cineva, fie dacă evenimentele se produc acolo unde presa este deja pregătită.

Foarte multe lucruri se întâmplă şi aflăm despre ele că s-au întâmplat după un minut sau mai mult - dacă e vorba de radio, tv sau mesaje audio/video pe alte suporturi, pe internet - şi cu un decalaj ceva mai mare - dacă e vorba de relatare scrisă. Şi acolo decalajul a scăzut mult. Să privim cu atenţie şi către ce urmează după prima relatare despre eveniment. Urmează interpretarea evenimentului. Toată lumea vine cu comentarii, experţi invitaţi, hermeneuţi ai evenimentului, în felul acesta relatarea construindu-se într-un interval de timp care tot creşte. Cred că se pot aduce şi argumente referitoare la tendinţa de instantaneizare a relatării mediatice, dar şi argumente cum că, de fapt, într-o anumită măsură, este şi o iluzie", consideră Ion Bogdan Lefter.

  Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCNews și pe Google News