Cel mai recent raport naţional Eurobarometru pentru România  a fost dat publicității. El arată încrederea românilor în Uniunea Europeană şi instituţiile sale.

Românii continuă să aibă încredere şi sentimente pozitive faţă de politicile Uniunii Europene şi priorităţile noii Comisii Europene, consideră în mod majoritar că UE se îndreaptă în direcţia bună şi apreciază că principalele provocări cu care se confruntă Europa sunt imigraţia, terorismul şi schimbările climatice, relevă cel mai recent raport naţional Eurobarometru pentru România, dat publicităţii marţi, scrie Agerpres. 

De asemenea, majoritatea românilor sunt de părere că existenţa ştirilor sau informaţiilor care denaturează realitatea sau sunt false reprezintă o problemă pentru democraţie în general.

Cea mai bună realizare a Uniunii Europene

Românii consideră că cea mai bună realizare a Uniunii Europene este libera circulaţie a cetăţenilor, bunurilor şi serviciilor în interiorul Uniunii, aceasta fiind menţionată într-o pondere similară cu media UE (26% faţă de media UE de 25%).

La fel ca în anul precedent, imaginea pe care o au aproximativ jumătate dintre români despre Uniunea Europeană este foarte pozitivă şi destul de pozitivă, viitorul Uniunii fiind privit în mod optimist de peste două treimi dintre români (71%, în scădere cu opt puncte procentuale faţă de 2018), peste media europeană de 58% (neschimbată faţă de anul precedent).

În ce direcție se îndreaptă UE

Puţin peste jumătate dintre români (52%) cred că în general Uniunea Europeană se îndreaptă în direcţia corectă. Ca şi în ultimii doi ani, proporţia acestora este mai mare decât media europeană (31%). Ţările care înregistrează un nivel ridicat de încredere în privinţa direcţiei Uniunii Europene sunt Irlanda (54%), România (52%) şi Croaţia (51%). La polul opus, ţările care consideră actuala direcţie ca fiind greşită sunt Belgia (62%), Grecia (61%) şi Franţa (60%).

În opinia a 63% dintre români (faţă de media UE de 40%), Uniunea Europeană ar trebui să aibă resurse financiare mai mari, având în vedere obiectivele sale politice, România clasându-se a doua, după Cipru (70%), în lista ţărilor ce împărtăşesc această opinie.

Din perspectiva bugetului Uniunii Europene, prioritizarea obiectivelor şi domeniilor de interes diferă în rândul românilor faţă de media înregistrată la nivel european. Astfel, apărarea şi securitatea, precum şi politica economică şi monetară, sunt primele domenii menţionate în care atât românii, cât şi europenii, consideră că se cheltuieşte cea mai mare parte a bugetului.

Investițiile din bugetul UE

Românii sunt de părere că domeniile în care investiţiile din bugetul UE trebuie să fie majorate sunt ocuparea forţei de muncă, educaţia, formarea, cultura şi media şi agricultura şi dezvoltarea rurală. La nivelul Uniunii Europene, prioritatea referitoare la schimbările climatice şi protecţia mediului este considerată mai importantă decât cea legată de educaţie, formare, cultură şi media, iar agricultura este devansată de acestea.

Mai mult de şase din zece români declară că tind să aibă încredere în Parlamentul European (66%, în creştere cu şase puncte procentuale faţă de 2018), o proporţie semnificativ mai mare decât media europeană (51%). Comisia Europeană şi Consiliul European sunt următoarele instituţii investite cu încredere din partea românilor: 63%, respectiv 58%. Se poate spune că românii se raportează la toate instituţiile europene cu mai multă încredere decât europenii. Cea mai mare diferenţă de percepţie se înregistrează în cazul Consiliului UE, instituţie în care 57% din români tind să aibă încredere, cu 21 de puncte procentuale mai mult decât media UE.

Informații obiective prezentate despre Uniunea Europeană

Referitor la percepţia asupra obiectivităţii informaţiilor legate de Uniunea Europeană prezentate în mass-media, 57% dintre români consideră că informaţiile prezentate la televizor sunt obiective. Similar, informaţiile prezentate la radio sunt percepute, de unul din doi români, ca fiind obiective, cu procente de 53% şi 48-50% înregistrate pentru presă scrisă, respectiv internet (site-uri generale, reţele sociale). La nivel european, se înregistrează procente similare în ceea ce priveşte obiectivitatea informaţiilor legate de Uniune prezentate prin intermediul TV, radio şi presă scrisă. Diferenţe notabile se înregistrează în ceea ce priveşte internetul, 33% dintre europeni apreciind că reţelele de socializare oferă informaţii obiective (comparativ cu 50% din români) şi, respectiv, 42% pentru paginile de internet (comparativ cu 48% din români).

Atât românii, cât şi cetăţenii UE în general consideră că ştirile şi informaţiile care denaturează realitatea sau sunt false sunt deseori întâlnite şi reprezintă chiar o problemă la nivel naţional, acestea fiind menţionate de aproximativ şapte persoane din zece. Chiar dacă acest gen de ştiri şi informaţii sunt uşor de identificat în accepţiunea respondenţilor (71% dintre români şi 58% din cetăţenii UE), românii sunt de părere că existenţa ştirilor sau a informaţiilor care denaturează realitatea sau a celor false reprezintă o problemă pentru democraţie în general, într-o pondere cu doar cinci puncte procentuale mai mică decât media înregistrată la nivelul Uniunii Europene (74% faţă de 79%).

  Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCNews și pe Google News