Profesorul Mircea Coșea a început însă cu partea plină a paharului, subliniind, de la bun început că, pe linie de productivitate, România a făcut progrese. ”Productivitatea muncii crește, dar este o creștere care se situează încă sub media europeană și care mai are încă foarte multe de făcut pentru a ajunge un instrument de calitate în activitatea economică a României”.

Tocmai acesta este necazul 

Din punct de vedere al discuțiilor teoretice, sunt avute în vedere două elemente. Și anume ”despre intensitatea muncii și despre muncă extensivă”, a explicat interlocutorul DCBusiness. Potrivit datelor statistice din 2022, un angajat din România lucrează 2.029 de ore pe an, mult peste media europeană, care este de 1.679 de ore anual. Săptămânal, românii lucrează 40 de ore, în timp ce media la nivel european este de 37,5 ore. Ori, a subliniat Mircea Coșea, ”tocmai acest lucru este dovada faptului că nu avem productivitate și că producem prin extensiv. Altfel spus, cheltuim mai multă muncă și mai multe resurse pentru a produce aceeași cantitate de produse, pe care alții o produc cu mai puțină muncă și mai puține resurse. 

Productivitatea este, prin urmare, un raport între efortul pe care îl face cineva, o unitate, un om, o economie din punctul de vedere al muncii depuse într-o unitate de cheltuială, de obicei în timp. Când ai productivitate a muncii, spui că în opt ore ai produs două automobile. Dar dacă le faci în 16 ore, înseamnă că nu ai productivitate, nu ai intensitatea muncii, ci ai o muncă extensivă. Adică efort mai mare”, a explicat profesorul de economie.

Ce-i lipsește României?  

De ce în România productivitatea este mai mică? Pentru că este legată de foarte mulți factori. În principal, a punctat Mircea Coșea, ”este dictată de calitatea forței de muncă utilizată și care trebuie să fie de înaltă calificare, pentru ca prin ceea ce deține ca profesionalism să poată da rezultate mai multe și mai bune în aceeași unitate de timp”. 

În al doilea rând, a continuat profesorul de economie, în România nu mai există ”o creștere a gradului de modernizare a activității industriale. Revoluția industrială are mai multe trepte, începând de la producție, manufacturare, adică de asamblare, până la treapta trei care este informatizare și urmată de robotizare. Cu cât avansezi pe aceste trepte, cu atât mai mai multă productivitate. Pentru că un robot produce mai mult decât un om și cu o cheltuială mai mică. Industria României și, în general, industria românească se află în stadiul manufacturier, adică pe o treaptă inferioară”, spune profesorul Coșea. 

Citește mai departe pe DCBusiness

  Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCNews și pe Google News