Preşedintele Turciei, Recep Tayyip Erdogan, şi-a reafirmat marţi, în timpul unei vizite în Ciprul de Nord, ataşamentul pentru soluţia cu două state şi a acuzat guvernul cipriot-grec de "necinste" în soluţionarea divizării insulei mediteraneene.

De la invazia de către armata turcă în 1974, insula este divizată între Republica Cipru (stat suveran membru al Uniunii Europene), care îşi exercită autoritatea în sud, şi Republica Turcă a Ciprului de Nord (RTCN), autoproclamată în 1983 şi recunoscută doar de Ankara, în nord, aminteşte France Presse.

"Un nou proces de negociere se poate relua doar între două state", a declarat el în timpul unui discurs în Nicosia de Nord. "Pentru aceasta, trebuie confirmate suveranitatea şi un statut egal" cu cel al Republicii Cipru, a insistat el.

"Nu se pot realiza progrese în negocieri fără a accepta că există două popoare şi două state (...). Nu putem pierde cincizeci de ani pe modele a căror invaliditate a fost dovedită", a adăugat el.

Comunitatea internațională nu recunoaște Ciprul de Nord

După eşecul mai multor serii de negocieri, în special cele din 2017, desfăşurate sub auspiciile ONU la Crans-Montana (Elveţia), Erdogan apără aşa-numita soluţie cu două state, ce implică recunoaşterea de către comunitatea internaţională a Ciprului de Nord.

În vizită în insulă pentru a marca 47 de ani de la invadarea Ciprului de către Turcia, ca reacţie la o lovitură de stat vizând alipirea insulei la Grecia, Erdogan i-a acuzat pe ciprioţii greci de "blocarea drumului către orice soluţie".

"Ciprioţii greci insistă să adopte o postură maximalistă, nesinceră şi incompletă, care este deconectată de realitate (...). Nu sunt sinceri", a acuzat el în faţa unei mulţimi care îl aclama şi flutura steagurile Turciei.

UE nu acceptă soluția cu două state

De asemenea, el a insistat asupra "minciunilor" Uniunii Europene, care a avertizat că "nu va accepta niciodată o soluţie cu două state".

Marţi, la 5.30 (2.30 GMT), Nicosia, capitala Republicii Cipru, în sud, s-a trezit în sunetele sirenelor care au marcat începutul invaziei turce la 20 iulie 1974.

În nord, avioane turceşti au desenat pe cer semiluna şi steaua drapelului turc şi a celui cipriot turc, în timp ce Erdogan urmărea defilarea forţelor turce staţionate în această parte a insulei, precizează Agerpres.

Lucrările la Canalul Istanbul, care va lega Marea Neagră de Marmara, deschise de Erdogan: "Deschidem o nouă pagină în istoria Turciei"

La finalul lunii iunie, preşedintele turc Recep Tayyip Erdogan a deschis şantierul pentru primul pod al proiectului „Canalul Istanbul”, un canal gigantic paralel cu strâmtoarea Bosfor din Istanbul, iniţiativă condamnată de opoziţie şi apărătorii mediului, notează Le Figaro.

„Astăzi deschidem o nouă pagină în istoria dezvoltării Turciei”, a anunţat şeful statului turc în timpul ceremoniei de aşezare a primei pietre a unui pod care face parte din proiect.

Această cale navigabilă lungă de 45 km ar trebui să fie o strâmtoare artificială la vest de Istanbul, între Marea Neagră şi Marea Marmara.

Opozanții lui Erdogan spune că noul canal ar putea duce la o catastrofă ecologică

Rivalii îl acuză pe Erdogan că a început un proiect care va duce Turcia la o catastrofă ecologică şi la o îndatorare pe cât de mare, pe atât de inutilă.

Făcând referire la riscurile pe care le prezintă numărul tot mai mare de nave care trec prin Bosfor, Erdogan a spus că proiectul vizează, în principal, „asigurarea siguranţei cetăţenilor din Istanbul” şi permite Turciei să ocupe „cel mai important loc în comerţul internaţional”.

De asemenea, proiectul a stârnit critici în străinătate, în special în Rusia, ţară care se teme că accesul la Marea Neagră va fi facilitat pentru navele NATO (citește continuarea AICI).

  Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCNews și pe Google News