Într-o adresă televizată după o reuniune a Cabinetului, Erdogan a acuzat Grecia vecină că găzduiește adepți ai clericului musulman din SUA Fethullah Gulen, despre care Turcia spune că s-a aflat în spatele unei tentative eșuate de lovitură de stat din 2016 și că a înființat baze militare împotriva Turciei. Gulen a negat de multă vreme acuzația turcă, potrivit Voanews.

Erdogan a continuat să-l acuze pe Mitsotakis că le-a recomandat oficialilor americani ca Washingtonul să nu vândă Turciei avioane de luptă F-16 în timpul unei vizite recente în Statele Unite.

"Anul acesta trebuia să avem o ședință strategică de consiliu. Nu mai este nimeni numit Mitsotakis în agenda mea. Nu voi accepta niciodată să avem o astfel de întâlnire cu el pentru că mergem pe aceeași cale ca și politicienii care își țin promisiunile, care au caracter și care sunt onorabili”, a spus Erdogan.

Erdogan se referea aparent la un discurs rostit de Mitsotakis la Washington pe 17 mai, când a spus Congresului că SUA ar trebui să evite crearea unei noi surse de instabilitate pe flancul de sud-est al NATO.

Foto: Premierul grec, Kyriakos Mitsotakis

„Ultimul lucru de care are nevoie NATO într-un moment în care accentul nostru este să ajutăm Ucraina să învingă agresiunea Rusiei este o altă sursă de instabilitate pe flancul de sud-est al NATO”, a spus liderul grec. „Și vă rog să luați în considerare acest lucru atunci când luați decizii privind achizițiile de apărare în ceea ce privește estul Mediteranei” a continuat el. 

Reacția guvernului Greciei la acuzele lui președintelui Turc

Răspunzând comentariilor lui Erdogan de luni, purtătorul de cuvânt al guvernului grec, Yiannis Economou, a declarat că Atena „nu va intra într-o confruntare de declarații cu conducerea Turciei”.

„Politica externă a Greciei se bazează puternic pe istorie, pe dreptul internațional și pe alianțele noastre, oricât de mult i-ar putea enerva pe unii”, a spus el.

Grecia și Turcia sunt aliați NATO, dar au relații tensionate în legătură cu o serie de probleme, inclusiv revendicări concurente la granițele maritime care afectează drepturile de explorare energetică în estul Mediteranei. 

Tensiunile au izbucnit în 2020 cu privire la drepturile de foraj exploratoriu în zonele din Marea Mediterană, unde Grecia și Cipru își revendică propria zonă economică exclusivă, ceea ce a dus la un impas naval.

Turcia susține, de asemenea, că Grecia încalcă acordurile internaționale prin militarizarea insulelor din Marea Egee. Atena spune că trebuie să apere insulele - dintre care multe se află aproape de coasta Turciei - împotriva unui potențial atac care folosește flota mare de ambarcațiuni militare de debarcare a Turciei.

Oficialii din ambele țări au reluat discuțiile exploratorii în 2021, după o pauză de cinci ani pentru a pune bazele pentru începerea negocierilor formale, dar nu au făcut prea multe progrese.

Luna aceasta, Grecia și-a prelungit oficial acordul militar bilateral cu Statele Unite pentru cinci ani, înlocuind o revizuire anuală a acordului care oferă acces militar american la trei baze din Grecia continentală, precum și prezența navală americană pe insula Creta.

"Cine amenință Grecia cu aceste baze? De ce creează Grecia aceste baze?" întreabă Erdogan

Erdogan a reiterat, de asemenea, că Turcia a făcut o greșeală reacceptând Grecia în aripa militară a NATO în 1980. Liderul turc a criticat recent și cererile Suediei și Finlandei de a adera la NATO, spunând că Turcia nu va sprijini acest lucru.

  Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCNews și pe Google News