Tabletă
Desktop
Data actualizării:
Data publicării:
Data publicării:
Enisala, moştenirea medievală a Dobrogei. S-a crezut, iniţial, că este cetatea Heracleea
Cetatea Enisala, Dobrogea Foto: captură video, YouTube
România e plină de vestigii arheologice. Una din comorile care ne-au rămas de la romani este fortăreaţa Enisala din Dobrogea.
Cetatea, situată 2 km de localitatea Enisala, pe un deal calcaros care domină zona lacurilor Razim şi Babadag, a fost construită în a doua jumătate a sec.XIV, cu scop militar, foarte probabil de către negustorii genovezi, deţinători ai monopolului navigaţiei în Marea Neagră.
A fost confundată cu cetatea Heracleea
Cetatea Enisala, Yeni-Sale sau Heracleea cum i s-a mai spus de-a lungul timpului, este o atracție turistică deosebită din centrul Dobrogei. "Dacă la un moment dat se vorbea de cetatea care ar fi purtat numele de Heracleea, lucru care, de fapt, nu este real. Cetatea de la Enisala a fost construită de romani. În 1939 apar primele date şi informaţii legate de cetatea de la Enisala. ştim, cu acest prilej, că cetatea este ridicată în secolul al XIII-lea, cum se spunea la acel moment. De-abia în anii '50, un colectiv de arheologi condus de regretatul Ion Barnea, reiau săpăturile de aici de la Enisala. Dar abia în 1984 avem nişte date mult mai exacte în ceea ce priveşte cronologia sitului de la Enisala. Silvia Baraschi descoperă că ca această cetate a a fost ridicată în a doua jumătate a secolului al XIV-lea" spune Aurel Stănică, cercetător ştiințific la Institutul de Cercetări Eco-Muzeale "Gavrilă Simion" din Tulcea.
Cine a ridicat-o şi cu ce scop?
"Ştim că în secolul al XIV-lea, cei care controlau navigaţia şi comerţul în zona Mării Negre erau negustorii genovezi. Aceştia aveau nevoie de un punct de control care să fie amplasat aici, în zona Dobrogei. Se pare că punctul de aici de la Enisala, unde se află şi cetatea, a intrat în atenţia genovezilor care aduc meşteri bizantini şi ridică această fortificaţie. Scopul era acela de a controla ce însemna navigaţie. Ştim că navigaţia în epoca respectivă se desfăşura pe Lacul Razim şi de aici, prin Gura Portiţei, se făcea legătura cu Marea Neagră. Lacul mijlocea, de fapt, legătura dintre mare şi porturile care erau situate de-a lungul Dunării. Mai ştim că avem o serie de materiale care evidenţiază legăturile punctului de aici de la Enisala cu tot ce însemna ramificaţiile sau drumurile comerciale ale epocii respective. Ştim că în secolul al XIV-lea se făcea comerţ foarte intens în zona Mării Negre şi-n zona Mării Mediterane. Astfel, mai multe artefacte care provin din zona Spaniei sau din zona Italiei sunt descoperite în situl de aici" informează prof. Stănică.
Cetatea nu a fost populată pentru foarte mult timp. A fost locuită mai puţin de un secol până când turcii preiau şi cetatea de aici de la Enisala iar, cu timpul, şi-a încetat existenţa. Cel mai vechi document cunoscut în care se regăsește denumirea Yeni-Sale este cronica turcească a lui Sukrullah bin Sehab-ed-din Ahmed, din prima parte a sec. al XV-lea. Vestitul călător turc Evliya Celebi consemna, în trecerea sa prin Dobrogea, în 1652, că ”cetatea Yeni-Sale, care este înaltă și așezată pe un deal pietros”.
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCNews și pe Google News
Citește articolele cu aceleași etichete:
arheologie
cetate
dobrogea
enisala
genovezi
istorie
marea neagra
medieval
