Facebook

Twitter

WhatsApp

În opinia psihologului Lenke Iuhoş, atunci când am dat drumul avanlanşelor de sentimente pozitive cauzate de zâmbet, devenim mai toleranţi la lucrurile care altminteri ne scoteau din sărite, avem mult mai mare încredere în noi, apropiem mai repede oameni în jurul nostru şi deschidem mult mai uşor uşi. 

 

“Din nefericire, nu mai avem ocazii multe să ne exersăm această armă magică pe care o avem fiecare dintre noi în copilărie, deoarece stăm tot mai des cu nasul în calculator, iar emoţiile sunt simulate doar în mediul virtual, prin intermediul emoji-urilor. Mulţi dintre noi am uitat să zâmbim, iar acest gest natural poate chiar fi - şi de cele mai multe ori este - panaceul nostru, medicamentul care tratează orice stare de spirit negativă şi, de ce nu, boli fizice. Medicina a demonstrat că există boli psihosomatice, cauzate deci de stările noastre de spirit negative, care apasă şi asupra organelor şi reţelelor noastre organice. Astfel, întreaga noastră sănătate depinde de starea noastră de spirit, de atitudinea noastră faţă de viaţă şi de zâmbetele pe care le share¬-uim şi în lumea reală, nu doar în cea virtuală”, declară psihologul Lenke Iuhoş.

 

Zâmbetul este o expresie facială funcţională provocată de multe ori de un succes, de sentimentul de fericire, de creşterea interesului personal. Folosit la un nivel conştient, acesta este o formă de comunicare a stării de bine. Prin faptul că este un proces retrospectiv poate influenţa pozitiv experienţa emoţională trăită. 

 

“Să luăm ca exemplu situaţia trăită la un examen, la un interviu unde pot apărea şi emoţii cu o structură negativă, iar subiectul primit la examen stârneşte un şir de zâmbete naturale. În câteva secunde, studentul se simte în zona lui de confort, iar datorită relaxării şi a stării de bine generate de zâmbet, creierul va acţiona pentru a da un randament ridicat. Astfel, este foarte important de conştientizat faptul că zâmbetul ne arată nu numai emoţiile noastre în afară, dar are și un efect asupra interiorului, ceea ce ne ajută să ne facem sau să ne provocăm plăcerea”, explică psihologul Lenke Iuhoş.

 

În orice caz, descoperirile cercetărilor arată că zâmbind în timpul unei perioade de stres, acesta contribuie la reducerea răspunsului organismului la stres, indiferent dacă persoana se simte fericită sau nu. “Zâmbetul are capacitatea unică de a reduce aproape instantaneu cantitatea de hormoni de stres din organism, crește numărul de anticorpi împotriva infecţiilor îmbunătăţind astfel rezistența la boală. Zâmbetul ajută, de asemenea, dacă nu există fericire reală în spatele acestuia”, declară psihologul Lenke Iuhoş.

 

“Prin zâmbet, putem ajunge la râs, reacţie pozitivă care ventilează corpul. Clipele de viaţă îmbogăţite des cu zâmbete şi râsete îmbunătățesc circulația sângelui, reduc riscul de atac de cord și alte probleme cardiovasculare”, spune psihologul Lenke Iuhoş. 

 

“Încercați să zâmbiți, chiar dacă nu aveți niciun motiv să faceți acest lucru. După un timp, veți observa că sunteți scutiţi de un disconfort care apare instantaneu din cauza oboselii, a influenţelor sociale negative. Zâmbetul îmbunătățește încrederea în sine și vă va face vesel. Zâmbetul creează endorfine, adică hormonul fericirii, și vă va face să vă simțiți bine. Zâmbetul apropie oamenii, uşurează comunicarea. De asemenea, dacă apelați la vânzătorul din magazin cu un zâmbet larg pe fața dvs., acesta va fi mai dispus să vă servească”, afirmă psihologul Lenke Iuhoş.

 

Zâmbetul obișnuit se rezumă doar la folosirea mușchii gurii, iar în cazul zâmbetul natural "mobilizăm" şi mușchii din jurul gurii și ai ochilor (liniile de față se ridică, iar în colțul ochilor se formează riduri mici). Din moment ce nu putem mișca mușchii din jurul ochiului în acest fel, zâmbetul Duchenne (cel natural) este în general considerat a fi expresia unei bucurii sincere. 

 

“De regulă zâmbetul natural este însoțit de un contact vizual, aproape simetric, astfel încât jumătate din acesta nu coboară sub cealaltă și buzele nu sunt încleiate. Zâmbetul cinstit presupune obiective loiale și este un semn că omul simpatizează cu persoana pe care o privește”, explică psihologul Lenke Iuhoş.

 

Unele cercetări arată că zâmbetul este mai mult decât o expresie facială, nu arată doar emoţii ci înlocuieşte cuvântul rostit în gând sau intenţia. 

 

“În cazul sportivilor, de exemplu, s-a observat că nu zâmbesc doar atunci când reuşesc să dea un gol, ci şi atunci când greşesc, deoarece îşi imaginează ce ar fi fost dacă ar fi dat un gol. În același timp, zâmbetul nu este neapărat expresia bucuriei. Zâmbim politicos când întâlnim pe cineva pentru prima dată sau avem o conversație nedorită. Există o mișcare a gurii forțate, nu există un sentiment real în spatele ei, nu suntem încântați. Suntem încurajați să continuăm conversația cu interlocutorii noștri, ceea ce este indicat de un zâmbet cu sprâncenele ridicate. Un zâmbet simplu, cu o gură închisă, cu o ușoară presiune asupra mușchilor gurii, indică poziția străinului”, conchide psihologul Lenke Iuhoş.

Facebook

Twitter

WhatsApp