Tabletă
Desktop
Data publicării:
Editorial Reuters despre alegerile din Moldova. Cum sunt prezentați Maia Sandu și Stoianoglo
Inquam Photos / Octav Ganea
Președinta Republicii Moldova, Maia Sandu, se confruntă cu o provocare majoră în tentativa de a obține un al doilea mandat, pe fondul unor presiuni interne și externe intense, scrie Reuters.
Alegerile prezidențiale de duminică ar putea marca o cotitură geopolitică pentru Moldova, o țară prinsă între influențele Rusiei și cele ale Uniunii Europene, mai ales în contextul în care Moscova își dorește să recâștige influența în regiune.
Sandu, fost consilier al Băncii Mondiale și cunoscută pentru pozițiile sale pro-europene, a accelerat în ultimii ani procesul de aliniere a Moldovei cu Uniunea Europeană. În iunie, Moldova a deschis oficial discuțiile pentru aderare la UE, o decizie simbolică în contextul războiului din Ucraina. Aceasta a consolidat legăturile cu Bruxellesul, însă a generat, de asemenea, o înrăutățire a relațiilor cu Moscova. În Moldova, această opțiune pro-europeană a creat, totodată, o fărâmițare a spectrului politic, iar Sandu este nevoită acum să-și asigure un nou mandat într-o competiție dificilă cu Aleksandr Stoianoglo, fost procuror general sprijinit de Partidul Socialist, tradițional pro-rus.
„Va fi o luptă dificilă (pentru Sandu), cu nemulțumiri interne, dar și cu presiuni externe și ingerințe”, a declarat Orysia Lutsevych, director adjunct al programului pentru Rusia și Eurasia de la Chatham House. Sandu a câștigat primul tur cu 42% din voturi, în timp ce Stoianoglo a obținut 26%. Totuși, sprijinul acumulat de restul candidaților cu orientare pro-rusă sau neutră a însumat aproximativ 850.000 de voturi, depășind cu mult numărul de 650.000 de voturi obținute de Sandu și de ceilalți politicieni pro-europeni.
Alegerile sunt umbrite de acuzațiile de ingerință rusească și de o amplă operațiune de cumpărare de voturi. În cadrul unui referendum organizat pe 20 octombrie pentru a evalua susținerea populației față de aderarea la UE, autoritățile au dezvăluit un plan de influențare a votului orchestrat de Ilan Shor, un oligarh aflat sub sprijinul Moscovei. Conform lui Sandu, operațiunea a încercat să cumpere voturile a 300.000 de cetățeni moldoveni – mai mult de 10% din populație – pentru a înclina rezultatul în favoarea candidatului pro-rus.
Moscova a negat orice implicare, iar Shor a respins acuzațiile de fraudă, dar incidentul a tensionat și mai mult atmosfera electorală. „Ideea cu referendumul era ca acesta să crească numărul voturilor pentru Maia Sandu. În realitate, s-a întâmplat opusul – anti-ratingul PAS a tras în jos rezultatul referendumului”, a explicat Radu Burduja, directorul executiv al Institutului Euro-Atlantic pentru Construirea Rezilienței din Chișinău.
Stoianoglo susține o politică externă „echilibrată”, care își propune dezvoltarea relațiilor cu UE, dar și cu Rusia. În dezbaterea electorală de duminica trecută, Sandu l-a descris pe Stoianoglo drept un „cal troian” controlat de interese străine, avertizând că o eventuală victorie a acestuia ar putea readuce influența Rusiei la Chișinău. Stoianoglo a promis că va negocia noi acorduri pentru gazul rusesc și a criticat decizia Moldovei de a adopta sancțiuni occidentale împotriva Moscovei, caracterizând această poziție drept un „circ” politic.
Acest punct de vedere nu este privit cu ochi buni de analiștii pro-europeni, care consideră că o astfel de abordare riscă să afecteze grav relațiile Moldovei cu UE. „Înfrângerea lui Sandu ar crea condiții favorabile forțelor pro-ruse pentru alegerile parlamentare din 2025”, a explicat Vitaly Andrievsky, analist politic, sugerând că miza alegerilor actuale se extinde dincolo de scrutinul prezidențial.
Mandatul lui Sandu s-a desfășurat într-un context economic dificil pentru Moldova, o țară cu mai puțin de 3 milioane de locuitori, marcată de inflație ridicată, criza gazelor și presiunile post-pandemie. Efectele războiului din Ucraina au dus la un val de refugiați și la o reducere dramatică a livrărilor de gaz rusesc, ceea ce a afectat puternic economia Moldovei.
În plus, Radu Burduja subliniază că o parte a electoratului pro-european consideră că Maia Sandu a „monopolizat” agenda UE, lăsând în umbră alți politicieni pro-europeni. „Unii votanți pro-UE simt că Sandu a monopolizat agenda UE pentru ea însăși, excluzând alți politicieni pro-europeni”, a explicat Burduja, adăugând că aceasta este una dintre cauzele marjei reduse de susținere la referendum, deși sondajele arătau un sprijin de peste 60% pentru integrarea europeană.
Pentru Uniunea Europeană, această rundă de alegeri reprezintă un test strategic. Valeriu Pasha, analist politic din Chișinău, subliniază că este crucial ca al doilea tur să fie protejat de ingerințe externe, deoarece orice tentativă de manipulare ar putea fi percepută de UE ca o amenințare la adresa securității, afectând procesul de aderare al Moldovei.
Un diplomat senior dintr-o țară est-europeană a declarat că există o îngrijorare reală cu privire la riscul ca Moldova să se îndepărteze de parcursul european dacă Sandu pierde. „Da, dar sper că va câștiga”, a spus diplomatul, subliniind că alegerile parlamentare din primăvară vor fi decisive.
În ceea ce privește viitorul Moldovei, un deputat al partidului lui Sandu, Oazu Nantoi, și-a exprimat un optimism moderat. „Uneori, un duș rece poate fi util”, a afirmat Nantoi, sugerând că o perioadă de introspecție ar putea fortifica angajamentul european al țării.
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCNews și pe Google News
