Riscul unei recesiuni în zona euro a atins cel mai ridicat nivel de după luna iulie 2020, pe fondul înmulţirii îngrijorărilor că o criză energetică la iarnă va conduce la o diminuare a activităţii economice.

Economiştii intervievaţi de Bloomberg estimează că există o probabilitate de 80% pentru două trimestre consecutive de contracţie economică, în creştere faţă de 60% în sondajul precedent. Germania, cea mai mare economie a Europei şi cea mai expusă ţară la reducerea livrărilor de gaze, ar putea să se contracte încă din trimestrul al treilea.

Gospodăriile şi companiile din Europa se pregătesc pentru posibilitatea raţionalizării energiei după ce Rusia a redus livrările de gaze spre regiune şi în paralel se luptă cu o inflaţie record şi alte blocaje de aprovizionare. Sondajele privind activitatea în sectorul de business arată că aceasta a început să se contracte încă din luna iulie şi există puţine semnale de îmbunătăţire pe termen scurt.

Inflaţia este aşteptată să ajungă la un vârf de 9,6% în ultimele trei luni ale anului, de aproape cinci ori peste obiectivul Băncii Centrale Europene. Respondenţii intervievaţi de Bloomberg cred că inflaţia se va apropia de ţinta BCE de 2% abia în 2024.

Chiar dacă oficialii BCE prognozează că economia zonei euro va stagna doar, dar nu se va contracta, au tras totuşi un semnal de alarmă asupra creşterii economice şi prognozei de inflaţie în regiune. Preşedintele BCE, Christine Lagarde şi colegii săi au justificat majorarea semnificativă a dobânzilor prin hotărârea de a ţine sub control creşterea preţurilor, însă economiştii consideră că timpul a expirat pentru a lua astfel de măsuri.

Respondenţii se aşteaptă ca BCE să oprească mai devreme ciclul său de majorare a costului creditului, după ce va majora dobânda de referinţă la un vârf de 2% până în luna februarie. Peste jumătate dintre respondenţi se aşteaptă la o majorare cu 75 de puncte de bază la următoarea reuniune de politică monetară a BCE din octombrie.

Economistul şef al BCE, Philip Lane, a declarat zilele trecute că cea mai mare majorare de dobândă din istoria instituţiei a fost una "adecvată", şi a semnalat că viitoarele majorări este posibil să fie mai mici. În schimb, alţi oficiali BCE au declarat pentru Bloomberg că nu exclud o nouă majorare a costului creditului de 75 de puncte de bază.

Lira sterlină s-a depreciat la cea mai mică valoare din ultimii 37 de ani

Lira sterlină a scăzut cu mai mult de 1% și a ajuns la 1,13 dolari americani, cel mai mic curs de schimb valutar din ultimii 37 de ani. Trading Economics observă că lira a pierdut peste 17% față de dolar în ultimele 12 luni.

În comparație cu moneda europeană, lira este la cea mai mică valoare din februarie 2021 – 1,14 euro.

Biroul britanic de statistică a anunțat astăzi o scădere de 1,6% în august a volumului de vânzări cu amănuntul, ceea ce reprezintă cea mai mare scădere lunară din acest an. Este un declin mai mare chiar și față de anticiparea specialiștilor consultați de Reuters. Șeful de politică și strategie monetară al Saxobank (bancă de investiții) explică faptul că performanța monedei naționale este afectată și de ”deficitele externe masive și de riscurile din jurul politicilor noului prim-ministru”. Liz Truss, învestită în funcția de prim-ministru cu câteva zile înainte de moartea Reginei Elisabeta, a anunțat recent un plafon pentru creșterea prețurilor la facturile de energie, care să fie aplicat timp de doi ani. Reuters notează că această măsură ar putea costa Regatul Unit peste 100 de miliarde de lire, informează Trading Economics.

Timp de aproape 70 de ani, imaginea Reginei a apărut pe monedele din Regatul Unit, cu diferite portrete de profil, pe măsură ce aceasta a îmbătrânit. Ea a figurat pe bancnotele naţiunii timp de peste 60 de ani, fiind primul monarh britanic care a făcut acest lucru. Portretul ei figurează, de asemenea, pe moneda mai multor ţări care au fost sub dominaţie britanică. Din 1953, la un an după ce regina a urcat pe tron, monedele britanice au purtat cinci versiuni diferite ale portretului ei. Ea a apărut pe bancnotele ţării începând cu 1960. Dar acum, Banca Angliei, care tipăreşte bancnotele ţării, şi Monetăria Regală, care îi produce monedele, se confruntă cu sarcina considerabilă de a retrage această monedă din circulaţie şi de a o înlocui cu bani care poartă portretul regelui Charles al III-lea, scrie Ziarul Financiar.

În Marea Britanie sunt în circulaţie peste 4,7 milioane de bancnote, în valoare totală de 82 de miliarde de lire sterline (95 de miliarde de dolari), potrivit băncii centrale. De asemenea, sunt în circulaţie aproximativ 29 de miliarde de monede, a precizat Royal Mint. Este probabil ca noii bani să fie introduşi treptat şi vor coexista ca mijloc legal de plată cu vechile bancnote şi monede pentru o perioadă de timp. O introducere treptată similară a avut loc în 2017, când Monetăria Regală a început să emită o nouă monedă de 1 liră cu 12 feţe. Noua monedă a circulat în acelaşi timp cu vechea monedă de formă rotundă timp de şase luni, înainte ca aceasta din urmă să îşi piardă statutul de mijloc legal de plată. Dar nu doar banii lichizi vor avea nevoie de o schimbare. Marea Britanie se confruntă cu o operaţiune uriaşă de schimbare a însemnelor regale de pe mii de cutii poştale şi paşapoarte nou emise.

  Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCNews și pe Google News