Tabletă
Desktop
Data actualizării:
Data publicării:
Data publicării:
Economia Rusiei, pe butuci: 5.500 de angajaţi de la producătorul de camioane Kamaz, trimişi în şomaj parţial
Sursa: Pexels
Peste 5000 de angajaţi ai producătorului rus de camioane Kamaz au fost trimişi în şomaj parţial din cauza penuriei de componente, apărută în urma sancţiunilor occidentale impuse Moscovei pentru ofensiva sa în Ucraina, informează AFP.
'La Kamaz, a fost introdusă o săptămână de lucru de trei zile: responsabilii, specialiştii şi angajaţii de la uzinele de producţie se confruntă cu o penurie de componente care a început să conducă la un program de lucru redus', a informat joi portalul de informaţii al producătorului de camioane, Vesti Kamaza.
Măsura vizează 5.500 de persoane, a precizat Sergei Romaniuk, directorul Departamentului de resurse umane de la Kamaz.
Producătorul rus de camioane a dat asigurări că acestor persoane le-au fost oferite locuri de muncă temporare, pentru a le permite să-şi menţină nivelul veniturilor şi să fie conservată de asemenea mâna de lucru, a precizat Sergei Romaniuk.
Şomajul ascuns afectează numeroase sectoare ale economiei ruseşti, pe măsură ce se resimte impactul sancţiunilor occidentale fără precedent impuse Moscovei. Trimiterea în şomaj parţial este deseori utilizată pentru a evita concedierile însă este însoţită de o reducere a salariului.
Grupul auto francez Renault, afectat de sancţiunile occidentale impuse Rusiei...
Afectat de sancţiunile occidentale impuse Rusiei, grupul auto francez Renault, lider în Rusia graţie mărcii Lada pe care a reuşit să o redreseze, a fost nevoit ca în luna mai să îşi vândă activele către statul rus, prima naţionalizare de amploare încheiată în Rusia după lansarea ofensivei din Ucraina.
O mare parte dintre cei aproape 40.000 de angajaţi ai grupului Avtovaz (producătorul automobilelor marca Lada) sunt în şomaj parţial, fiind plătiţi cu două treimi din salariu, de la începutul lunii aprilie şi cel puţin până la data de 6 iunie.
Angajaţii au mărturisit că sunt nevoiţi să îşi ia un al doilea loc de muncă pentru a face faţă...
Cu prilejul uni reportaj făcut de AFP în luna aprilie la Togliatti, unde este amplasată uriaşa uzină a Avtovaz, angajaţii au mărturisit că sunt nevoiţi să îşi ia un al doilea loc de muncă pentru a face faţă unor salarii mai mici de 200 de euro pe lună.
Pentru a contracara lipsa de componente moderne, agenţia de specialitate Avtostat a anunţat la finele lunii martie că în următoarele luni va începe producţia de modele de automobile Lada fără airbag-uri şi alte componente electronice, şi care de asemenea vor respecta standarde de mediu mai slabe.
Pe lângă vânzarea pachetului majoritar de acţiuni la Avtovaz, grupul auto francez Renault şi-a vândut şi propria sa uzină din apropiere de Moscova, unde sunt produse automobile Renault şi Nissan, către Primăria capitalei Rusiei.
Între timp, celebrul logo al Renault a fost înlăturat de pe faţada uzinei. Primarul Moscovei, Serghei Sobyanin, a anunţat că uzina va relansa fosta marcă sovietică de automobile Moskvich, notează Agerpres.
Citește și - Statele UE negociază un embargo petrolier contra Rusiei care să excludă deocamdată petrolul livrat prin conducte
Statele din UE se îndreaptă spre un acord asupra unui embargo petrolier împotriva Rusiei, care deocamdată ar urma să excludă petrolul livrat prin conducte, astfel încât măsura să fie acceptată şi de ţările membre care nu au ieşire la mare şi ar fi afectate mai sever de un embargo complet, afirmă oficiali europeni citaţi vineri de Reuters.
Un acord ar putea fi obţinut la reuniunea la nivel de ambasadori pe care statele UE o vor avea duminică la Bruxelles, la timp astfel încât liderii europeni să poată anunţa înţelegerea la summitul lor din 30-31 mai. Ideea este de a separa în embargoul petrolier livrările pe cale maritimă de cele efectuate prin conducte, iar acestea din urmă vor beneficia de o excepţie pentru o perioadă astfel încât să poată fi organizată o soluţie de înlocuire, explică unul dintre oficialii citaţi.
Refuzul Ungariei faţă de acest embargou în formula propusă la începutul lunii mai de Comisia Europeană, dar şi rezervele exprimate de mai multe alte state membre au împiedicat adoptarea celui de-al şaselea pachet de sancţiuni europene împotriva Rusiei după agresiunea acesteia contra Ucrainei.
Guvernul de la Budapesta a atras atenţia că Ungaria, neavând ieşire la mare, nu are alternative de înlocuire a petrolului pe care-l importă din Rusia prin conducte, având mai întâi nevoie de extinderea capacităţii conductei ce trece prin Croaţia, iar rafinăriile ungare ar avea nevoie de până la patru ani pentru a-şi adapta procesele tehnologice astfel încât să poată prelucra petrol cu caracteristici diferite de cel extras din Rusia.
Pentru toate acestea Budapesta a cerut Bruxellesului finanţări europene, respectiv circa 750 de milioane de euro pe termen scurt şi 18 miliarde de euro pe termen lung. Vezi știrea aici!
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCNews și pe Google News
