ECHINOCŢIUL DE PRIMĂVARĂ. Echinocțiul de primăvară reprezintă momentul când Pământul este cel mai aproape de Soare și, începând de la această dată, durata zilei va fi în continuă creștere, iar cea a nopții în scădere, până la data de 21 iunie, când va avea loc solstițiul de vară.

ECHINOCȚIUL DE PRIMăVARĂ 2016. Tradiții, obiceiuri, superstiții

In aceasta zi incepe noul an agrar, iar copiii bat ritualic pamantul cu betele sau ciomegele, alungand frigul: „Intra frig si iesi caldura/ Sa se faca vreme buna/ Pe la noi pe batatura". Traditiile spirituale ale Echinoctiului de primavara spun ca orice forma de evolutie are trei etape distincte: creatia, mentinerea si resorbtia sau distrugerea. La toate acestea se adauga si momentul de apogeu a ceea ce s-a creat, potrivit rtv.net.

ECHINOCŢIUL DE PRIMĂVARĂ. Astfel, echinoctiul de primavara simbolizeaza creatia, solstitiul de vara apogeul, echinoctiul de toamna inceperea perioadei de resorbtie si solstitiul de iarna perioada de conservare, care echivaleaza cu momentul de pregatire pentru un nou ciclu temporal. Cultul soarelui este specific mai tuturor societatilor arhaice: oamenii priveau la soare si inregistrau ciclurile naturii in functie de schimbarile aduse de astrul zilei.

ECHINOCŢIUL DE PRIMĂVARĂ. Se marcheaza astfel in chip ritualic un fenomen astronomic obisnuit, dar care da directia pentru activitati omenesti specifice. Cu prilejul echinoctiului se sarbatoreste si pornirea plugului, moment consacrat in mai toate culturile lumii, indiferent de religie.

Ca sa iti mearga bine in aceasta zi, este necesar sa nu te certi cu nimeni si sa nu te superi, pentru ca vei strica armonia adusa de energiile unite ale zilei si ale noptii. Totodata, nu trebuie sa faci rau animalelor, deoarece raul facut in aceasta zi se poate intoarce impotriva ta!

ECHINOCŢIUL DE PRIMĂVARĂ. Primăvara din punct de vedere astronomic începe odată cu echinocțiul de primăvară și durează aproximativ 92 de zile. Este momentul în care Soarele, în mișcarea sa aparentă anuală, trece prin punctul de intersecție al eclipticii cu ecuatorul ceresc, ziua fiind egală cu noaptea în orice loc de pe Pământ. Există două astfel de fenomene: echinocțiul de primăvară și echinocțiul de toamnă. Cele două puncte de pe ecliptică în care se află Soarele în momentul echinocțiului se numesc puncte echinocțiale, fiind denumite punctul vernal și, respectiv, punctul autumnal.

ECHINOCŢIUL DE PRIMĂVARĂ. De la un an la altul, fenomenul nu se produce la aceeași dată deoarece anul calendaristic nu este egal cu cel tropic. Echinocțiul de primăvară reprezintă momentul când Pământul este cel mai aproape de Soare și, începând de la această dată, durata zilei va fi în continuă creștere, iar cea a nopții în scădere, până la data de 21 iunie, când va avea loc solstițiul de vară.

ECHINOCŢIUL DE PRIMĂVARĂ. În emisfera sudică a Pământului, fenomenul este invers, astfel că în regiunile respective acest moment marchează începutul toamnei astronomice. Totodată, în regiunile polare, în emisfera nordică, începe lunga zi polară, iar în cea sudică începe noaptea polară, care vor dura, fiecare, câte 6 luni.

Conform tradiției creștine, Paștele este serbat întotdeauna în prima duminică după Luna Plină de după echinocțiu.

ECHINOCŢIUL DE PRIMĂVARĂ. Astrologii spun că momentul când ziua devine egală cu noaptea simbolizează o stare de armonie, o stare de transformare profundă atât a naturii exterioare, cât și o transformare benefică a naturii noastre umane. În perioada echinocțiului de primăvară, totul se trezește la viață, tinde să iasă la suprafață, să se bucure de energiile profunde ale primăverii. Tradițiile spirituale afirmă că orice formă de evoluție are trei etape distincte: creația, menținerea și resorbția sau distrugerea. La toate acestea, se adaugă și momentul de apogeu a ceea ce s-a creat. Astfel, echinocțiul de primăvară simbolizează creația, solstițiul de vară — apogeul, echinocțiul de toamnă — începerea perioadei de resorbție și solstițiul de iarnă — perioada de conservare, care echivalează cu momentul de pregătire pentru un nou ciclu temporal.

ECHINOCŢIUL DE PRIMĂVARĂ se produce pe 21 martie, când longitudinea astronomică a acestuia revine la valoarea de zero grade. La momentul echinocţiului de primăvară, Soarele traversează ecuatorul ceresc trecând din emisfera australă a sferei cereşti în cea boreală. Când Soarele se află în acest punct, numit punct vernal, el descrie mişcarea diurnă în lungul ecuatorului ceresc, fenomen ce determină, la data respectivă, egalitatea duratei zilelor cu cea a nopţilor, indiferent de latitudine.

ECHINOCŢIUL DE PRIMĂVARĂ. La latitudinile ţării noastre, pentru care putem considera valoarea medie de 45°, această cifră reprezintă şi valoarea medie a înălţimii Soarelui deasupra orizontului la momentul amiezii, potrivit astro-urseanu.ro. Totodată, la data respectivă, Soarele răsare în punctul cardinal est şi apune în punctul cardinal vest. În emisfera sudică a Pământului fenomenul trebuie interpretat invers, astfel ca în regiunile respective acest moment marchează începutul toamnei astronomice. 

  Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCNews și pe Google News