„Ele au pornit ca punct de origine din zona Mesopotamiei. Oamenii au început și ei să-și continue migrația, aducând cu ei obiceiul acesta de a cultiva cereale, iar drumul lor uimitor, cel puțin așa ne atestă descoperirile arheologice, a trecut prin Bulgaria și prin România. În Bulgaria s-au găsit niște resturi ale acestei pisici, felis indica, exact rămășițele datând undeva de pe la vreo 7000 înaintea erei noastre”, a declarat Adrian Dragotă, expert în lumea pisicilor.

„Pisicile au început să caute aceste grânare cam acum 10.000 de ani, din articolele pe care le-ai scris tu. Deci, acum 7000 și ceva de ani se găsesc deja în zona aceasta a Bulgariei, României”, a precizat Tudor-Tim Ionescu, realizatorul emisiunii ”DC Anima”.

Protecție pentru cereale

„Drumul pisicii a trecut prin România. Ele niciodată nu s-au împerecheat cu pisicile sălbatice din păduri, (...) nu s-au amestecat nici la noi, nici în alte țări, cu pisicile locale care au rămas în starea lor de sălbăticie. Deci, ele au fost niște pisici care au trăit într-un fel de simbioză alături de oameni, iar oamenii au început în primul rând să le accepte pentru că în mod clar le asigurau o protecție asupra depozitelor de cereale. Ulterior, prin navigatorii care normal transportau diverse bunuri, printre care și cereale, au observat că normal era util să ai o pisică deoarece îți proteja încărcătura, iar în cazul unei ambarcațiuni era și mai bine că-ți proteja și lemnul împotriva rozătoarelor, deci aveau dublă asigurare.

Pisica porte-bonheur 

S-a întâmplat un lucru, observând comportamentul pisicilor, lucru care avea să urmeze pisica considerată ca porte-bonheur până în perioada celui de-al Doilea Război Mondial, mai toate vasele aveau o pisică. Pisica este ”bariosensibilă” și are o anumită schimbare de comportament în momentul în care presiune atmosferică scade, în sensul că se scarpină într-un mod mai ciudat... Oamenii care au început să observe aceste paralele între schimbarea de comportament și schimbarea atmosferică și-au dat seama că puteau prevesti o furtună pe care ei nu apucau să o vadă decât în ultimul moment și prin urmare au fost considerate aducătoare de noroc. În felul ăsta toate vasele au început să aibă câte o pisică. Vikingii fiind aproape printre cei mai importanți promotori al pisicilor în lumea modernă”, a mai declarat Adrian Dragotă.

Urmărește emisiunea completă aici:

  Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCNews și pe Google News