Strategia Naţională de Sănătate nu şi-a atins, până acum, toate obiectivele, a explicat dr. Adrian Pană la "Dezbateri în Sănătate". Acesta cere debirocratizare, pentru ca medicii, mai ales cei de familie, să îşi poată face treaba cu adevărat. 

Val Vâlcu şi Dr. Adrian Pană au reflectat asupra sistemului de sănătate, într-o perioadă în care toată atenția publică a fost acaparată de greve generale și rotativa guvernamentală. Trebuie subliniat faptul că nici la acesta capitol, esențial de altfel pentru sănătatea societății nu stăm prea grozav. Un prim obstacol identificat de invitatul jurnalistului Vâlcu constă în lipsa debirocratizării sau „inversarea piramidei”. 

În linii mari, Dr. Adrian Pană a subliniat faptul că Strategia Națională de Sănătate nu și-a atins toate obiectivele. Actorii implicați în elaborarea strategiei, Ministerul Sănătății şi Casa Națională de Asigurări de Sănătate au eșuat să furnizeze o soluție, care în accepțiunea doctorului consta în creșterea serviciilor din ambulatoriile de specialitate pentru a evita aglomerarea paturilor de spital și, astfel se reduc costurile suportate de bugetele unităților spitalicești.

România furniza multe servicii spitalicești

Întrebarea firească care rezidă din afirmațiile doctorului poate fi formulată astfel: De ce nu s-a implementat până la capăt „Strategia Națională de Sănătate”. Răspunsul medicului Adrian Pană face referire mai cu seamă la o comunicare instituțională deficitară între Ministerul Sănătății și Casa Națională de Asigurări de Sănătate .

"Prima strategie Națională de Sănătate a apărut într-un context în care eram monitorizați de trio-ul BM, FMI, UE și fiecare instituție avea propriile doleanțe sau cerințe care trebuiau realizate în sistemul de sănătate. Și atunci singurul instrument care putea fi realizat era strategia. Dacă am putea să o definim în câteva cuvinte, ar însemna inversarea piramidei. România furniza foarte multe serviciii spitalicești. 

Interesul era să furnizezi cât mai multe servicii apropiate de pacient și să eviți să-l ții pe pacient cât mai mult în spital, unde se consumă cei mai mulți bani. Nu s-a atins in totalitate acest obiectiv. El a fost înțeles cumva destul de nuanțat deoarece ca să poți să crești medicina de familie, medicul ar trebui debirocratizat, ar trebui să-l lași să-și exercite competențele pe care le are. Medicul de familie nu poate iniţia, în continuare, prescripţia unor anumite tratamente pentru afecţiuni banale, dar foarte frecvente întâlnite. 

Obstacole și piedici

Și al doilea obstacol care a fost greșit înțeles de finanțator, cu toate că CNAS este un finanțator, nu un făuritor de politică de sănătate, o instiuție în coordonare care elaborează acte normative cu Ministerul Sănătății. Și atunci ministerul, care răspunde de politica de sănătate ar fi trebuit ca în momentul când contractele cadru și normele au fost puse pe masă, să întrebe CNAS de ce nu se ține cont de prevederile strategiei”, a explicat Dr. Adrian Pană în cadrul emisiunii "Dezbateri în Sănătate". Pe de altă parte Dr. Adrian Pană explică efectele birocrației din sistemul medical care se varsă asupra medicilor de familie.

"Un consult era undeva la 30 de lei ambulatoriu clinic de specialitate in timp ce la o clinică privată costa de 10 ori mai mult. Era foarte greu să crezi că poți dezvolta un ambulatoriu în condițiile astea. Nu exista dorință din perspectiva medicului să lase un potențial mult mai mare pentru o activitate care era inefficient plătită pentru el, nu aveai o bază de diagnostic la vremea respectivă (n.r. 2014-2020), oarecum uniformă.

Pacienții din Ialomița sau Călărași vin la București pentru un diagnostic. Nu aveau maparea resurselor, aici interveneau și timpii de așteptare. Și atunci pacientul mergea la medicul de familie și cerea o trimitere, se interna in spital, însă 90% din serviciile de care a beneficiat in spital trebuiau să fie disponibile în ambulator”, a adăugat dr. Adrian Pană.  

  Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCNews și pe Google News