Dovezile arată că alegerile din Venezuela au fost furate, iar Maduro nu vrea să plece
Analizele indică faptul că Nicolas Maduro a pierdut alegerile prezidențiale, dar liderul țării nu dă semne că s-ar retrage
Nu este o noutate ca Nicolas Maduro să fie acuzat că a încercat să fure alegerile prezidențiale – SUA au descris afirmația sa că a câștigat realegerea în 2018 drept o "insultă la adresa democrației" – dar dovezile pentru astfel de acuzații nu au fost niciodată atât de copleșitoare.
Analizele efectuate de opoziție, academicieni și organizații media au oferit dovezi puternice pentru a sugera că președintele venezuelean a pierdut – cu o diferență covârșitoare – în fața principalului candidat al opoziției, diplomatul pensionar Edmundo González.
O serie de țări au recunoscut deja victoria lui González și chiar țări cu guverne de stânga văzute cândva ca simpatizanți ai lui Maduro (cum ar fi Brazilia, Columbia și Mexic) cer dovezi ale presupusei sale victorii – ceva ce el a promis, dar pare din ce în ce mai puțin probabil să ofere.
Cel puțin pentru moment, actualul președinte se agață de putere, după ce a reușit ceea ce un expert a descris drept "cea mai mare fraudă electorală din istoria Americii Latine".
Blocarea candidaților de a participa la alegeri și imposibilitatea ca milioane de venezueleni care trăiesc în străinătate să voteze
Observatorii independenți sunt de acord că aceste alegeri nu vor fi niciodată corecte și libere.
Încă de la început, procesul electoral a fost afectat de nereguli, potrivit ONG-ului venezuelean Transparencia Electoral.
Lista variază de la blocarea candidaților de a participa la alegeri – cum ar fi liderul opoziției María Corina Machado, care a fost apoi înlocuită de González – până la a face practic imposibil ca milioane de venezueleni care trăiesc în străinătate să voteze.
Zeci de membri ai opoziției au fost arestați în timpul campaniei, iar observatorii internaționali au fost fie blocați, fie alungați de la monitorizarea votului.
În ziua alegerilor, unii alegători au constatat că secțiile de votare au fost mutate fără avertisment – uneori în statele vecine – în timp ce în cartierele istorice chaviste, au existat rapoarte despre secții de votare care au fost menținute deschise mult timp după ora oficială de închidere.
După ani de declin economic și o criză umanitară fără precedent care a determinat aproximativ 8 milioane de venezueleni să părăsească țara, sondajele de opinie au indicat un avans puternic pentru González.
Javier Corrales, profesor de științe politice la Amherst College și autorul cărții Autocracy Rising: How Venezuela Transitioned to Authoritarianism, a declarat că opoziția a obținut "cea mai impresionantă victorie electorală din istoria chavismului și, de fapt, una dintre cele mai impresionante victorii din America Latină".
Dar de data aceasta, opoziția se pregătise pentru frauda care avea să vină.
"Opoziția a conceput un sistem pentru a se asigura că pot avea dovezi despre cum a decurs votul",
"Toată lumea știa că ultima soluție a lui Maduro ar putea fi să refuze să recunoască rezultatele și să pretindă niște cifre false. Așa că opoziția a conceput un sistem pentru a se asigura că pot avea dovezi despre cum a decurs votul", a spus Corrales.
La aproximativ patru ore după încheierea votului, consiliul electoral național controlat de guvern a declarat victoria lui Maduro, spunând în cele din urmă că liderul puternic a câștigat aproape 52% din voturi față de 43% ale lui González.
Dar mii de voluntari din opoziție au reușit să colecteze aproximativ 80% din voturile din secțiile de votare, ceea ce a arătat o victorie clară pentru González, cu 67% față de 30% ale lui Maduro. Două analize independente diferite, de la AP și Washington Post, au ajuns la concluzii similare.
Walter R Mebane Jr, profesor de criminalistică electorală la Universitatea din Michigan, a analizat numărătoarea voturilor opoziției și a concluzionat că acestea erau legitime.
El a lucrat, de asemenea, în calitate de consultant independent la un alt studiu, realizat prin eșantionare la 997 de secții de votare, care a arătat, de asemenea, că González a câștigat 66% din alegători, față de 31% pentru Maduro.
Dalson Figueiredo, profesor de științe politice la Universitatea Federală Pernambuco din Brazilia – și un alt consultant al acestui studiu – a declarat că rezultatele arată că, "având în vedere numărul de voturi furate, este cea mai mare fraudă electorală din istoria Americii Latine".
În ciuda unei cerințe legale de a dezvălui numărătoarea voturilor, Maduro a refuzat să facă acest lucru, susținând (fără dovezi) că responsabilii de la consiliul electoral au fost vizați de hackeri.
Luni, autoritatea electorală a susținut că a trimis rezultatele la Curtea Supremă, care este, de asemenea, controlată de guvern. "Dar nu cred că Maduro va face publice datele", a spus Figueiredo.
Scrisoare deschisă cerând poliției și forțelor armate să-l abandoneze pe Maduro - semnată de González în calitate de "președinte ales"
În aceeași zi, González și Machado au lansat o scrisoare deschisă cerând poliției și forțelor armate să-l abandoneze pe Maduro și "să fie de partea oamenilor și a familiilor lor".
"Am câștigat aceste alegeri fără nicio îndoială... Acum depinde de noi toți să respectăm vocea poporului", se arată în scrisoare, semnată de González în calitate de "președinte ales", iar Machado în calitate de "lider al forțelor democratice din Venezuela".
Ca răspuns, procurorul șef al Venezuelei, Tarek William Saab, a anunțat o anchetă penală împotriva celor doi din opoziție, susținând că "au anunțat în mod fals un câștigător al alegerilor prezidențiale, altul decât cel proclamat de consiliul electoral național, singurul organism calificat să facă acest lucru".
Ministrul apărării, Vladimir Padrino, a reafirmat marți "loialitatea absolută" a armatei față de Maduro, iar Corrales a adăugat că speranțele opoziției că forțele armate ar putea abandona regimul sunt optimiste. "Din 2020, Maduro a transformat armata – care a fost întotdeauna pro-chavista – și mai pro-chavista", a spus Corrales, apoi a adăugat: "Orice elemente ... care au fost ușor neloiale au sfârșit în închisoare, în timp ce cei loiali au fost răsplătiți de guvern cu favoruri economice și politice uriașe".
Între timp, presiunea diplomatică din partea unor țări precum SUA, care l-a recunoscut pe González drept câștigător, este importantă – dar nu suficientă pentru a aduce o schimbare reală, a spus Corrales, conform The Guardian.
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCNews și pe Google News