”Societatea românească nu are o educație în a face din industriile creative un motor de dezvoltare economică durabilă. Carantina instituțiilor culturale înseamnă colapsul unor piețe în care industriile creative sunt producătoare de profit. Prin profilul lor, industriile creative formează comunități. Însă ele nu sunt doar comunități reunite în jurul unor judecăți de gust prescrise de afinitatea pentru anumite stiluri și orientări artistice, ci comunități de consumatori. Astăzi, mai mult ca niciodată, am omis faptul că hegemonia culturală produce randament economic. Avem un reflex din a transforma sectorul cultural într-un refugiu pentru reziliență, însă nu avem nici un instinct în a preface sectorul cultural într-un instrument pentru configurarea unei economii reziliente, deși suntem de atâția ani în Uniunea Europeană. Ministerul de resort trebuie să configureze o nouă Strategie Națională pentru Cultură, pornind de la o premisă de lucru: antreprenoriatul artistic din sfera industriilor creative reprezintă o contribuție sustenabilă la PIB.
Totodată, Ministerul Culturii are datoria să prioritizeze antreprenoriatul artistic ca una dintre strategiile de redresare economică a sectorului cultural în perioada postpandemie. Aceste două concepte cheie – asistența socială a artiștilor și antreprenoriatul artistic – trebuie să compună cei doi versanți ai planurilor pe termen lung pentru realizarea unui fond de dezvoltare, respectiv de urgență, pentru securitatea financiară a culturii noastre.
Două măsuri pentru a impune strategii câștigătoare
Prin Platforma #ROMANIANCULUREAFTERLOCKDOWN, am propus două măsuri specifice prin care relansarea sectorului cultural poate impune strategii prin care industriile creative să primească un boost mult așteptat.
Prima ține de reconfigurarea parteneriatului dintre mediul privat și de stat în vederea dezvoltării antreprenoriatului artistic ca direcție strategică pentru intervenția culturală și stabilizarea securității financiare a culturii în ansamblu, prin capacitatea de a genera venituri atât pentru fondul de dezvoltare, cât și pentru fondul de urgență ale sectorului cultural.
A doua avansează dezvoltarea unor axe de finanțare a proiectelor culturale competitive în baza principiilor generatoare de venituri regionale, vizându-se valorizarea culturii locale și dezvoltarea rurală a comunităților defavorizate prin intervenția operatorilor culturali.
Antreprenoriatul artistic poate fi une affaire d'État, însă practicile politice actuale duc tot mai mult cultura la periferia statului, nu în centrul său.”, a declarat Ionuț Vulpescu.
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCNews și pe Google News
Citește articolele cu aceleași etichete:
- Plata pensiilor pentru luna mai. Daniel Baciu, șeful Casei de Pensii, precizări importante pentru pensionarii români
- Efectele prafului saharian asupra sănătății. Beatrice Mahler: Cine trebuie să aibă grijă să nu iasă din casă
- Ce nu știai despre praful din Sahara. „Călătoria“ de mii de kilometri datorită căreia se dezvoltă pădurea amazoniană
- Horoscop 24 aprilie: Berbec, Taur, Gemeni, Rac, Leu, Fecioară. Zodia care-și pierde controlul. Va fi foarte greu să-ți revii!
- 5 pași pentru un somn mai bun conform oamenilor de știință
- Bacterie de origine fecală găsită în 2 milioane de sticle de apă ”de fițe”
- Pască pufoasă fără aluat
- Ce se întâmplă cu pensiile românilor. Răsturnare de situație de la Poșta Română
- Horoscop 25 aprilie: Balanță, Scorpion, Săgetător, Capricorn, Vărsător, Pești. Zodia care nu trebuie să mai amâne o discuție delicată! Nu vei scăpa
- Judecătoarea din dosarul lui Vlad Pascu, autoarea unor gafe intolerabile, mută în fața presei. Tace mâlc