Cei mai predispuşi la dopaj sunt bărbaţii, mai ales cei care practică sporturi de forţă. Cele mai utilizate substanţe sunt steroizii (59%) si diureticele (18%), iar cele mai multe cazuri au fost depistate cu Stanozolol, arată studiul „Evaluarea cazurilor de încălcări ale reglementărilor anti-doping depistate de la înfiinţarea Agenţiei Naţionale Anti-Doping”.

Lucrarea prezintă rezultatele unei cercetări care analizează cazurile unor sportivi suspendaţi din activitatea sportivă din cauza dopajului. În ceea ce priveşte substanţele utilizate de sportivii români, acestea sunt cele foarte cunoscute şi mai ieftine, ceea ce indică pe de o parte o mai mică preocupare pentru dopaj, pe de altă parte situaţia financiară precară a sportivilor români.

Cel mai tânăr sportiv depistat avea 14 ani

Exista un vârf al consumului de substanțe interzise la tineri, mai ales la cei cu vârste cuprinse între 18 și 20 ani. Cel mai tânăr sportiv depistat pozitiv avea 14 ani, iar numărul sportivilor care au încăălcat reglementările anti-doping cu vârsta până în 20 ani reprezintă 36% din totalul cazurilor de sportivi sancţionaţi.

Steroizii au efecte adverse numeroase, grave și ireversibile

Riscul pentru elevii care consumă astfel de substanţe este foarte mare, având în vedere că cele mai utilizate substanţe sunt steroizii. Dintre efectele secundare ale consumului de steroizi anabolizanţi, cele mai importante sunt afectarea creşterii organismului la adolescenţi, scăderea producţiei de testosteron, modificarea lipidelor din plasmă, tulburări endocrine, creşterea riscului apariţiei de trombozelor, afecţiuni ale rinichilor şi ale ficatului (acestea se pot vedea la testele de laborator, unele apărând chiar şi după 5 luni de la oprirea administrării), modificări structurii epidermei (în zona pectorală şi pe bicepşi, dar şi pe spate şi faţă - aceste semne pot rămâne toată viaţa şi nu există un tratament efectiv până acum care să le vindece), retenţie de apă, edeme, anxietate, depresie, probleme cardiace şi circulatorii (hemoragii, coagularea sângelui, arteroscleroze, dureri la nivelul inimii, creşterea sau scăderea bruscă a presiunii arteriale, puls neregulat, aritmii, atacuri cerebrale, infarcturi), agresivitate (comportament violent, furie, limbaj trivial, agresivitate verbală, etc.), creşterea riscului de rupere a tendoanelor.

La băieţi pot apărea probleme de potenţă, ginecomastii (creşterea sânilor la bărbaţi – de cele mai multe ori sunt ireversibile) sau apariţia calviţiei, iar la fete pot apărea probleme menstruale, distrofii ale uterului, nefertilitate precum şi unele caracteristici specifice bărbaţilor: creşterea părului pe corp, creşterea pilozităţii faciale, îngroşarea vocii etc.

Din păcate nu există un studiu efectuat prin care să putem estima amploarea fenomenului, dar este clar că avem de-a face cu o gravă problemă în rândul adolescenților.

  Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCNews și pe Google News