Donald Trump, candidatul republican la Casa Albă,  a descris luni drept o "ruşine" ceremonia de deschidere a Jocurilor Olimpice de la Paris, relatează Agerpres, citând AFP.

"Sunt foarte deschis la minte, dar cred că ceea ce au făcut a fost o ruşine", a declarat fostul preşedinte american într-un interviu pentru Fox News.

Întrebat ce fel de ceremonie de deschidere şi-ar dori să vadă la Jocurile Olimpice de la Los Angeles din 2028, dacă ar fi atunci preşedinte, Donald Trump a afirmat: "Nu vom avea o Cina cea de Taină, aşa cum au făcut-o zilele trecute".

Reacția lui Donald Trump vine după ce una dintre secvenţele ceremoniei de deschidere a Jocurilor Olimpice de la Paris a stârnit polemici, reprezentând un grup de persoane la masă, inclusiv mai mulţi travestiţi, o scenă care a făcut trimitere la "Cina cea de taină", ultima masă a lui Iisus alături de apostolii săi - moment care reprezintă fundamentul tainei Euharistiei în creştinism.

Detalii despre ceremonia de deschidere a Jocurilor Olimpice de la Paris 

Ceremonia de deschidere a Jocurilor Olimpice de la Paris a început, vineri seara, cu un clip video care îl prezintă pe fostul mare fotbalist francez Zinedine Zidane purtând torţa olimpică prin capitala Franţei.

În prezenţa preşedintelui Comitetului Internaţional Olimpic, Thomas Bach, şi a preşedintelui Franţei, Emmanuel Macron, defilarea delegaţiilor pe Sena a început cu o ambarcaţiune care transporta echipa Greciei, urmată de alta purtând echipa refugiaţilor.

Prima secţiune a spectacolului se numeşte Enchanté, formulă de bun venit în franceză. În total vor fi 12 astfel de tablouri, care vor evoca istoria, cultura, gastronomia sau spiritul francez, potrivit regizorului ceremoniei, Thomas Jolly.

Evenimentul a continuat cu Lady Gaga interpretând în franceză o melodie clasică Mon truc en plume, de Zizi Jeanmaire. Au urmat 80 de artişti de la Moulin Rouge, cu celebrul dans de cabaret French can-can.

S-au succedat în ordine tablourile Synchronicité (sincronicitate), Liberté (libertate), Egalité (egalitate), Fraternité (fraternitate).

Printre alți artiști prezenți la ceremonie a fost pop starul francez Aya Nakamura, au fost difuzate scene din celebrul muzical Les Misérables (Mizerabilii), pus în scenă la Teatrul Chatelet, dar şi solista de operă Marina Viotti, acompaniată de trupa de heavy metal Gojira.

Totodată, publicul a fost încântat de mezzo-soprana Axelle Saint-Cirel, îmbrăcată într-o rochie reprezentând steagul Franţei, creaţie a casei de modă Dior, care a interpretat La Marseillaise, reorchestrată de compozitorul Victor le Masne, pe acoperişul Grand-Palais. În capitolul şase, Sororité, au fost prezentate zece femei franceze celebre în istorie, prin intermediul unor statui aurii care au ieşit din Sena.

Capitolul opt, Festivité (festivitate), a cuprins ultimele 70 de delegaţii, printre care şi cea a României, care i-a avut purtători de drapel pe canotorii Marius şi Ionela Cozmiuc, soţ şi soţie. Precizăm că România participă la JO 2024 cu o delegaţie de 106 sportivi.

  Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCNews și pe Google News