Pentru cine nu ştie despre ce e vorba, o doctorandă la astronomie, Kate Dibiasky (Jennifer Lawrence) descoperă o cometă care se îndreaptă cu viteză spre Pământ, urmând să lovească planeta noastră în doar şase luni şi jumătate. Profesorul Randall Mindy (Leonardo Di Caprio), coordonatorul acesteia, împreună cu ea, contactează NASA şi încearcă să avertizeze autorităţile despre problemă, pentru găsirea unei soluţii "ca în filme" - devierea cometei folosind rachete nucleare. 

De aici, însă, filmul este o oglindă perfectă a societăţii globale pe timp de pandemie. Lupta pentru victoria politică, interesul pentru câştig pe termen scurt, manipularea prin reţele sociale, prăpastia imensă dintre categoriile sociale, toate astea sunt portretizate perfect de fiecare personaj în parte.

Meryl Streep este preşedintele american care vrea doar putere, bani şi funcţii, Jonah Hill este şeful de cabinet pentru care contează doar imaginea, nu adevărul, Cate Blanchett este jurnalista care evită orice subiect cu adevărat important şi care preferă să vorbească despre despărţirea unei artiste celebre în dauna unei comete care va distruge planeta. Mark Rylance, cel care îl joacă pe Peter Isherwell, al treilea cel mai bogat om din lume şi fondatorul unei companii de tehnologie, aduce în prim plan manipularea prin reţele sociale, programe software care ştiu totul despre noi, inclusiv cum vom muri, în timp ce Dr Calder (Hettiene Park) este şeful NASA, de fapt un medic anestezist al cărui singur merit este de a fi finanţat campania prezidenţială a lui Janie Orlean, jucată de Meryl Streep. 

Manipulare şi teorii ale conspiraţiei 

Filmul, deşi despre o cometă care ameninţă planeta, nu se desfăşoară în modul clasic, deşi aşa dă impresia. Nu găseşte nimeni o echipă de muncitori pe platforme petroliere, pe care să îi antreneze pentru munca în spaţiu, ca ulterior să îi trimită pe cometă şi să o distrugă din interior. Nu există eroi aici, există doar oameni care spun adevărul şi oameni care îl fac să fie doar zgomot de fond, un zumzet care păleşte în faţa ştirilor care fac trafic, cum ar fi un scandal sexual din politică sau drama amoroasă a unor artişti. 

Şi da, filmul este o analogie perfectă a pandemiei! Pentru că, deşi existenţa cometei în film şi a pandemiei în realitate a fost verificată şi confirmată de sute, mii de oameni de ştiinţă respectaţi din întreaga lume, "specialiştii" aprobaţi de public sunt uneori creditaţi cu adevărul absolut. Dacă vă plictiseşte filmul, e posibil să nu vă placă adevărul crud, ci mai degrabă o minciună frumos împachetată. 

De altfel, de aici pleacă şi titlul filmului, "Don't Look Up". Când cometa se apropie suficient de mult de Pământ încât poate fi observată cu ochiul liber, cei doi astronomi care au descoperit-o îndeamnă populaţia să privească în sus, pentru a o vedea. Politicienii, însă, transformă totul într-o luptă mediatică a sloganelor, cerând populaţiei să nu privească în sus, ci să îşi vadă de viaţă pe planetă. 

Iar în final, filmul este despre familie şi despre importanţa ei, despre alegeri, despre persoanele cu care vrei să îţi petreci sfârşitul lumii. E despre bogaţi vs săraci, despre inteligenţă şi educaţie vs informare trunchiată şi ştiri false. 

"Don't Look Up" e un film care trebuie musai văzut, dar care nu trebuie musai să vă placă. Important e să înţelegem toţi ceva din el. Pentru că nu, nu e despre cometă! 

*acest articol reprezintă o opinie

  Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCNews și pe Google News