Documentele trimise de Corina Șuteu, ministru al Culturii în anul respectiv către ministrul Afacerilor Externe, Lazăr Comănescu, arată cum s-a dat tunul în dosarul Roşia Montană care ar putea obliga România la plata unor despăgubiri de miliarde de dolari.  

România primește o decizie definitivă în procesul legat de cazul Roşia Montană pe data de 10 februarie.

Gabriel Resources, compania canadiană care deţine proiectul Roşia Montană, a deschis un proces la Tribunalul de Arbitraj din cadrul Centrului Internațional pentru Reglementarea Diferendelor Relative la Investiții al Băncii Mondiale (ICSID), cerând despăgubiri uriașe statului român.

România riscă să plătească sume între 4,4 miliarde de dolari și 6,5 miliarde de dolari. Sumele sunt atât de mari încât depășesc bugetul ţării noastre pe un an de zile, la Sănătate (aprox. 5,5 miliarde).

Întreaga poveste a proiectului Roşia Montană a debutat în anul 1998. La acea vreme compania Gabriel Resources ar fi achiziționat de la Frank Timiş, un om de afaceri de origine română, un drept de exploatarea unui zăcământ de aur din respectiva zonă a României, aflată în judeţul Alba.

Documentele ce confirmă tunul "Roșia Montană"

În acest proiect de exploatare, statul român are o participație de circa 20%, în timp ce Gabriel Resources deține 80%. Compania canadiană afirmă că ar fi cheltuit peste 500 de milioane de dolari şi, în momentul în care nu a primit aprobările pentru începerea exploatării, a ajuns la ICSID cerând despăgubiri.

Ba mai mult, conform unor documente trimise de ministrul Culturii de la acea vreme, Corina Șuteu, către Lazăr Comănescu, ministrul Afacerilor Externe, se afirmă următoarele:

"Stimate domnule ministru, am plăcerea să vă transmit dosarul de nominalizare pentru lista patrimoniului mondial al peisajului cultural minier Roșia Montană, refăcut conform observațiilor formulate de Ministerul Afacerilor Externe cu privire la conținutul dosarului. Acestea au fost în totalitate integrate și în acest sens vă rog să găsiți atașat un tabel comparativ cu modificări efectuate", declara în documente atunci Corina Șuteu.

"Precizez că peisajul cultural miner Roșia Montană este protejat atât în întregul său ca monument istoric de importanță națională, cât și prin protejarea de componente individuale situri arheologice, monumente de arhitectură, elemente naturale. Recunoașterea și protejarea legală a Roșiei Montane la cel mai înalt nivel național a făcut posibilă, la început acestui an, includerea sa în lista indicativă a României", se arată în documente.

În ultima zi de mandat a Guvernului Cioloș, fostul ministru al Culturii, Corina Șuteu, a depus dosarul pentru includerea sitului de la Roșia Montană în patrimoniul UNESCO, mai exact pe data de 4 ianuarie 2017.

Lucian Romaşcanu, ministrul Culturii ce a urmat Corinei Șuteu, a primit un alt document zdrobitor 

"Ministrul Culturii și Identității Naționale Direcția Relației Internaționale și Afaceri Europene. Punct de vedere. Dosarul menționat a fost depus la UNESCO în data de 4-5 ianuarie 2017 la sfârșitul mandatului doamnei Corina Șuteu la conducerea Ministerului Culturii", scrie în document.

"Precizăm că dosarul în cauză nu a fost aprobat la nivel de prim-ministru și nu există niciun memorandum aprobat în acest sens de Guvernul României", se prezintă mai departe.

"De asemenea, nici ministerele în competențele cărora se află cele mai importante aspecte incluse în dosar nu au avizat depunerea acestuia la UNESCO. Cu toate acestea, prin adresa transmisă de Ministerul Culturii directorului Centrului Patrimoniului Mondial UNESCO și înregistrată la Cabinetul ministrului Culturii cu numărul 15 din 03 ianuarie 2017 se specifică în mod fals faptul că trimiterea dosarului la UNESCO ar fi fost asumată de către Guvernul României", menționează documentul.

"Precizăm, de asemenea, faptul că Ministerul Afacerilor Externe nu a avizat depunerea dosarului conform HG 16 pe 12/01/2017 articol 4, aliniat unu și doi și articol 28", se adaugă celor menționate.

"Având în vedere implicațiile juridice și financiare și, în același timp, implicațiile cu privire la economia României pe termen nelimitat și definitiv în gestionarea propriului teritoriu și accesul la propriile zăcăminte aurifere și de cupru, apreciem necesară derulare a tuturor procedurilor legale și instituționale necesare depunerii acestui dosar înainte de continuare a oricăror altor demersuri pe această temă", conform documentului.

"Amintim în acest sens inclusiv vizita Ministerului Finanțelor Publice la sediul MC, în decembrie 2016, împreună cu echipă de avocați pe acest subiect, respectiv faptul că pozițiile acestora au fost eludate, trecându-se peste poziția acestui minister fără avize, ceea ce poate cauza plata unor despăgubiri majore de către România în litigiile internaționale", se continuă în document.

În conținutul acestei înștiințări oficiale se face referire şi la faptul că "o serie de hărți au fost deja inserate și transmise odată cu dosarul la UNESCO, fără niciun aviz de specialitate din punct de vedere strategic, național și de securitate națională".

"Menționăm în acest sens faptul că Ministerul Justiției, Ministerul Finanțelor Publice, Ministerul Economiei, Ministerul Apărării Naționale, Ministerul Energiei, Ministerul Afacerilor Externe, Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale, Ministerul Afacerilor Interne, Ministerul Mediului și Ministerul Apelor și Pădurilor, precum și Prim-ministrul României este necesar să avizeze și să aprobe acest dosar", se mai regăsește în document.

În lipsa existenței avizelor și a probărilor legale de mai sus, Ministerul Culturii și Identității Naționale se va afla în situația de a răspunde pentru toate aspectele de nelegalitate, încălcare legislativă, instituțională, strategice și de securitate națională privind teritoriul României, precum și de a asuma și de a răspunde de prejudiciile cauzate României de litigiile internaționale", conform documentelor prezentate la Antena 3 CNN de către Răzvan Dumitrescu. 

DOCUMENTELE:

  Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCNews și pe Google News