Anul 2015 a fost marcat de o serie de ''premiere'' pentru Justiţia din România: anchetarea şi ulterior trimiterea în judecată a unui prim-ministru în funcţie - Victor Ponta şi reţinerea unui judecător al Curţii Constituţionale - Toni Greblă şi a primarului Capitalei, Sorin Oprescu.

Victor Ponta, primul premier în funcţie urmărit penal şi trimis în judecată

În 5 iunie, premierul Victor Ponta a fost chemat la DNA unde i s-a comunicat că este urmărit penal în dosarul Rovinari-Turceni, pentru fals în înscrisuri sub semnătură privată (17 infracţiuni), complicitate la evaziune fiscală în formă continuată şi spălarea banilor, fapte săvârşite în calitate de avocat, reprezentant legal al Cabinetului Individual de Avocat 'Ponta Victor-Viorel'.

'Sunt suspect în cazul domnului Şova pentru activitatea de avocat în 2007-2008. De asemenea, sunt în conflict de interese că l-am propus pe domnul Şova ministru. (...) Am venit la DNA ca orice om normal', declara atunci Ponta. Faptele reţinute de anchetatori ar avea legătură cu faptul că Ponta ar fi beneficiat de o parte însemnată din sumele obţinute de către SCA 'Şova şi Asociaţii' de la complexurile energetice Turceni şi Rovinari, deşi nu a efectuat niciun fel de activitate profesională în temeiul convenţiei de conlucrare dintre cele două case de avocatură. Pentru presupusele activităţi efectuate în conlucrare, avocatul Ponta a emis, în perioada octombrie 2007 - decembrie 2008, 17 facturi fiscale în valoare de peste 181.000 lei, transmise spre decontare la SCA Şova şi Asociaţii care a efectuat plata.

Potrivit DNA, sumele aferente celor 17 facturi reprezintă cheltuieli ce nu au la bază operaţiuni reale, având în vedere că, în realitate, Ponta nu a efectuat niciun fel de activitate profesională în temeiul convenţiei de conlucrare. Procurorii au reţinut că el a folosit o parte din sumele obţinute pentru cumpărarea a două apartamente de lux într-un complex rezidenţial din Capitală, dar şi că a beneficiat de utilizarea cu titlu gratuit a unui autoturism marca Mitsubishi Lancer Evo 10, societatea de avocaţi plătind avansul şi ratele de leasing.

Dan Șova și  legătura cu Victor Ponta

În acelaşi dosar, procurorii susţineau la acea dată că se impune continuarea urmăririi penale faţă de Victor Ponta şi sub aspectul săvârşirii a trei infracţiuni de conflict de interese în legătură cu desemnarea lui Dan Şova ca ministru, fapte ce aveau legătură cu funcţia de prim-ministru, motiv pentru care s-a sesizat Camera Deputaţilor, pentru formularea cererilor de efectuare a urmăririi penale, însă solicitarea a fost respinsă.

La 13 iulie, şeful Guvernului a revenit la DNA unde procurorii i-au comunicat că au instituit măsura asigurătorie a sechestrului asupra unor bunuri mobile şi imobile, au dispus efectuarea unei expertize financiar-contabile şi i-au schimbat calitatea din suspect în inculpat. Aproximativ o lună mai târziu, DNA informa că, potrivit raportului de expertiză, prejudiciul produs ca urmare a infracţiunii de complicitate la evaziune fiscală reţinută în sarcina lui Ponta se ridică la suma de peste 51.000 lei şi anunţa că s-a dispus măsura sechestrului asigurător asupra unui apartament aflat în proprietatea acestuia, în vederea recuperării prejudiciului. Ponta preciza atunci că i-au fost prezentate rezultatele expertizei din dosar.

'Mi s-a dat expertiza. Am plătit cu 2.000 lei în plus taxe, dar nu le mai cer de la statul român', explica el. În 3 septembrie, Victor Ponta s-a prezentat la DNA pentru a fi audiat de procurori, iar la ieşire a declarat că a făcut o cerere prin care a solicitat să fie disjunsă partea referitoare la el din dosarul 'Rovinari-Turceni', motivând că doreşte ca situaţia sa să se rezolve mai repede. 'Am făcut o cerere ca situaţia mea să fie disjunsă, că nu are legătură cu dosarul mare, ca să se rezolve mai repede, într-un fel sau altul. Eu cred că este interesul şi al meu şi al Parchetului şi al opiniei publice să nu stea bucăţica mea în dosarul mare. Dacă procurorul va accepta, atunci foarte repede o să avem o soluţie.

[citeste si]

(...) Am spus tot adevărul, tot ce ştiu', a spus Ponta. La 15 septembrie, el a depus la DNA o decizie a Curţii Europene de Justiţie referitoare la contractele de consultanţă juridică, document care, în opinia sa, demonstrează că procurorii anticorupţie nu au un caz împotriva sa. 'Am vrut să depun, pentru că e important pentru cauză, decizia Curţii Europene de Justiţie dată în 3 septembrie, care lămureşte foarte clar ce se întâmplă cu contractele de consultanţă juridică: o prestare de servicii, precum cea în discuţie, şi care este remunerată prin plata periodică a unor sume forfetare trebuie considerată efectuată în perioada la care se raportează plata, indiferent dacă prestatorul a furnizat sau nu a furnizat (serviciile - n.r.).

Eu zic că am făcut activitate, procurorul zice că n-am făcut, Curtea Europeană de Justiţie zice să ne vedem de treabă amândoi, pentru că, atât timp cât s-au plătit taxele, e în regulă', explica el. În 17 septembrie, DNA a anunţat că Ponta a fost trimis în judecată alături de senatorul Dan Şova, Laurenţiu Ciurel, la data faptelor director general al Complexului Energetic Rovinari, Dumitru Cristea, la data faptelor director general al Complexului Energetic Turceni, şi Octavian Laurenţiu Graure, la data faptelor director economic. Procurorii au disjuns cauza privind conflictul de interese în cazul premierului Victor Ponta, deoarece vizează şi alte persoane faţă de care nu s-au finalizat cercetările.

Toni Greblă, urmărit penal pentru trafic de influenţă şi constituirea unui grup infracţional organizat

În 22 ianuarie, judecătorul CCR Toni Greblă a fost adus cu mandat la DNA pentru a fi audiat. La intrare el susţinea că nu a fost implicat în niciun dosar penal, că nu cunoaşte cauza în care a fost adus şi că nu a avut şi nici nu are nicio afacere privată. Câteva ore mai târziu, DNA anunţa că Greblă este urmărit penal, în calitate de senator şi ulterior judecător CCR, pentru trafic de influenţă, în formă continuată, două infracţiuni de efectuare de operaţiuni financiare ca acte de comerţ incompatibile cu funcţia în scopul obţinerii pentru sine şi pentru altul de bani, bunuri sau alte foloase necuvenite, constituirea unui grup infracţional organizat (în forma constituirii şi în vederea pregătirii infracţiunii de folosire, la autoritatea vamală, a documentelor vamale de transport sau comerciale falsificate).

Potrivit procurorilor, în perioada 2010 - 2015, Toni Greblă ar fi primit de la Ion Bîrcină foloase necuvenite - suma de 1.200 de lei, echivalentul unor obiecte vestimentare, folosinţa gratuită a unui post telefonic, folosinţa gratuită, întreţinerea şi asigurarea pentru un autoturism marca BMW serie 5, materiale aferente campaniei electorale privind alegerile parlamentare pentru lipirea a 20.000 de afişe, în schimbul promisiunii de a interveni şi determina diferiţi funcţionari publici să îndeplinească şi să urgenteze îndeplinirea unor acte ce intrau în atribuţiile acestora de serviciu, în folosul firmelor controlate de omul de afaceri, cu interese în domenii de activitate diversă (energie, transport, fier vechi ş.a.).

De asemenea, Greblă a fost acuzat că, în mod neîntrerupt, a desfăşurat activităţi comerciale direct şi prin interpuşi şi a exercitat calităţile de asociat, respectiv administrator/director general, în legătură cu o fermă agricolă situată în judeţul Gorj şi cu o societate comercială având ca obiect principal de activitate producţia de energie electrică. Anchetatorii au mai reţinut că, împreună cu alte persoane, Greblă a constituit un grup infracţional organizat cu scopul de a iniţia raporturi comerciale (export produse agro-alimentare) pe linia România - Federaţia Rusă, cu interpunerea Turciei, pentru eludarea deciziei de instituire de către Rusia a unui embargou unilateral asupra importului de produse agro-alimentare din Uniunea Europeană.

Anchetarea judecătorului a stârnit discuţii aprinse în spaţiul public, cazul său fiind analizat de plenul Curţii Constituţionale, iar Toni Greblă a intrat în concediu de odihnă, motivând că astfel protejează imaginea şi activitatea CCR, iar o eventuală demisie ar putea fi înţeleasă drept o recunoaştere a vinovăţiei. 'Dacă declară că a fost într-o situaţie care îl face incompatibil, va trebui să plece. Dacă nu este într-o astfel de situaţie, nu avem nimic ce să facem. Deci, plenul va hotărî în funcţie de declaraţia pe care el o dă. (...) După ce stau de vorbă cu dumnealui, da, o să ne reunim în plen să vedem ce spune', declara în 26 ianuarie şeful CCR, Augustin Zegrean. În 29 ianuarie, Toni Greblă s-a prezentat la DNA unde a fost audiat. 'Am răspuns întrebărilor puse de procuror. Ancheta continuă, cum este şi normal. Eu mă voi prezenta de câte ori voi fi chemat la audieri', explica el. Şefa DNA, Laura Codruţa Kovesi, a cerut, în 3 februarie, sesizarea Biroului permanent al Senatului pentru declanşarea procedurilor de obţinere a avizului necesar pentru arestarea şi trimiterea în judecată penală a lui Toni Greblă.

Suspiciune rezonabilă a săvârşirii și a altor  infracţiuni 

DNA preciza că, faţă de momentul iniţial, au apărut elemente care conturează suspiciunea rezonabilă a săvârşirii a altor două infracţiuni - favorizarea făptuitorului şi folosirea în orice mod direct sau indirect de informaţii ce nu sunt destinate publicităţii ori permiterea accesului unor persoane neautorizate la aceste informaţii dacă este folosită în scopul obţinerii pentru sine sau pentru altul de bani, bunuri ori alte foloase necuvenite. Procurorii au susţinut că judecătorul, în cadrul unei întâlniri directe cu o persoană care avea calitatea de suspect într-o cauză penală aflată în instrumentare la DNA, i-a întărit convingerea acesteia că, în cazul în care ancheta va reprezenta un pericol pentru ea, va afla acest lucru şi îi va comunica, lăsând să se creadă că are influenţă pentru a obţine aceste informaţii de la organele judiciare.

O zi mai târziu, Greblă a revenit la DNA pentru a aflat ce acuzaţii i se aduc. 'Eu sunt convins că voi avea parte de o anchetă judiciară imparţială şi, din acest punct de vedere, actul de justiţie trebuie să continue, până când voi dovedi că nu sunt vinovat de acuzele care mi se aduc. (...) Acum îmi voi lua o perioadă în care voi medita. (...) Ţin prea mult la prestigiul şi autoritatea Curţii Constituţionale ca să contribui şi eu la fragilizarea activităţii şi aşa pusă la încercare în urma presiunilor şi chiar ameninţărilor din ultima vreme', spunea el. În aceeaşi zi, CCR a comunicat că Toni Greblă a demisionat din funcţia de judecător. 'Plenul Curţii Constituţionale a luat act de decizia sa, iar preşedintele Curţii a constatat (...) încetarea mandatului de judecător al lui Toni Greblă. Curtea constată că actul demisiei a survenit pe fondul presiunilor exercitate asupra instanţei constituţionale în legătură cu exercitarea atribuţiilor sale prevăzute de Legea fundamentală', preciza CCR.

Fostul judecător constituţional a fost reţinut pe 10 martie. El a calificat măsura drept una excesivă. Ulterior, DNA a cerut în instanţă ca acesta să stea în arest la domiciliu, însă solicitarea a fost respinsă de magistraţi. Procurorii au invocat pentru arestul la domiciliu şi faptul că Greblă a încercat să vândă animale (capre) de la ferma sa, deşi avea interdicţia de a efectua acte de comerţ. Potrivit declaraţiei unui martor din dosar, fostul judecător CCR ar fi încercat să vândă 50 de capre, pentru că se afla într-o jenă financiară, la un preţ de 300 de euro fiecare, sugerând că sunt rasă deosebită şi dau 4,5 litri lapte. La 10 iunie, DNA i-a comunicat lui Greblă că a fost extinsă urmărirea penală pe numele său pentru trafic de influenţă, în formă continuată (două infracţiuni), şi fals în declaraţii în formă continuată (13 acte materiale).

După părerea mea, totul se învârte în jurul acelor celebre venituri obţinute din creşterea caprelor şi struţilor, spunea Greblă. Anchetatorii au reţinut că fostul senator, cu ocazia campaniilor electorale din 2008 şi 2012, a primit foloase electorale necuvenite de 100.000 euro de la Ion Bîrcină, iar, în perioada 2009 - 2015, de la Mihai Prundianu, foloase necuvenite de peste 481.000 lei, în schimbul promisiunii de a interveni şi determina funcţionari publici din companii şi societăţi naţionale, respectiv autorităţi publice centrale şi locale, să îndeplinească şi să urgenteze realizarea unor acte în folosul firmelor controlate aceştia. De asemenea, el ar fi omis să precizeze în declaraţiile de avere, întocmite în perioada 2008 - 2015, dobândirea de la o rudă, printr-un contract de donaţie, a unui teren în suprafaţă de 10.000 mp, situat în Gorj. În 9 septembrie, DNA a anunţat că Toni Greblă a fost trimis în judecată.

Sorin Oprescu - două mandate de senator, două mandate de primar general şi mandat de la DNA

În 6 septembrie, primarul Capitalei, Sorin Oprescu, a fost reţinut de procurorii anticorupţie pentru luare de mită. Măsura a fost luată la câteva ore după ce anchetatorii au constatat că, în baza unei înţelegeri prealabile cu conducătorul unei instituţii publice din subordinea sa şi o persoană de încredere, Oprescu a primit de la primul suma de 25.000 euro din totalul de 60.000 euro pretinşi de cei doi de la un număr de patru denunţători, pentru edilul Capitalei. Banii primiţi drept mită au fost găsiţi o parte asupra lui Oprescu, iar o altă parte la domiciliul său.

Potrivit DNA, în perioada 2013 - 2015, un grup bine organizat, la care a aderat şi Sorin Oprescu, a înfiinţat în administraţia locală din Bucureşti un sistem prin care operatorii economici care doreau să primească contracte din partea instituţiilor publice aflate în subordinea edilului trebuiau să remită o parte din profitul brut realizat, cu titlul de mită, unor factori de decizie din cadrul aparatului primarului. 'Astfel, executantul păstra pentru sine între 30% şi 33% din profitul brut, iar diferenţa era remisă funcţionarilor din cadrul aparatului primarului municipiului Bucureşti, cu titlul de mită, un procent de 10% din valoarea contractului fiind cerut pentru Oprescu', susţineau procurorii. Ei au efectuat percheziţii în 13 locaţii - Primăria Capitalei, Administraţia Cimitirelor şi Centrul Cultural Palatele Brâncoveneşti, domiciliile lui Sorin Oprescu şi altor persoane.

De asemenea, subordonaţi şi apropiaţi ai primarului au fost aduşi la DNA pentru audieri, la finalul cărora cinci persoane au fost reţinute - Ruxandra Petroi Avasiloae, director general al Centrului Cultural al Palatelor Brâncoveneşti, adjunctul său, Florin Şupeală, directorul economic în cadrul aparatului primarului, Octavian Mircea Constantinescu, fostul şofer al lui Oprescu - Cristian Stanca, zis Grenadă, şi omul de afaceri Claudiu Bengalici. Sorin Oprescu a fost arestat preventiv de Tribunalul Bucureşti, instanţa arătând în motivarea deciziei că, din probele puse la dispoziţie de procurori, se conturează teza potrivit căreia cei 25.000 euro au fost primiţi de la Bogdan Popa ca mită şi nu cu titlu de 'împrumut', aşa cum a susţinut primarul 'în mod cu totul neconvingător', că acesta a cunoscut provenienţa lor ilicită, dar şi că ar putea influenţa ancheta dacă ar fi lăsat în libertate.

Cu ocazia judecării contestaţiei, avocatul său, Alexandru Chiciu, a precizat Sorin Oprescu le-a spus judecătorilor de la Curtea de Apel Bucureşti că nu a luat niciodată mită şi că a fost avertizat de foarte mult timp că i se pregăteşte ceva. Ulterior, în referatele DNA şi motivările instanţelor au apărut detalii referitoare la discuţiile purtate de Oprescu şi ceilalţi inculpaţi. El ar fi încercat să stabilească o strategie de apărare după ce a fost adus la DNA, cerând unuia dintre suspecţi să nu dea declaraţii până nu vin avocaţii, şi s-a interesat dacă banii găsiţi asupra lui erau marcaţi.

Sorin Oprescu, interceptat pe holul DNA: 'Nu dăm declaraţii'

'După momentul aducerii la sediul DNA, inculpatul Oprescu Sorin Mircea a discutat cu Bogdan Popa pe holul instituţiei, indicându-i în mod repetat: 'Nu dăm declaraţii', 'N-o să dăm declaraţii', 'Nu dăm declaraţii, chemăm avocatul'. (...) Ulterior, inculpatul a început să-i adreseze întrebări lui Popa, menite să afle dacă acesta din urmă, prezent în sediul DNA când a ajuns primarul, a reuşit să afle probatoriul existent. Astfel, după ce inculpatul a întrebat 'Erau marcaţi?' şi a aflat că Popa nu cunoaşte această informaţie, Oprescu a stabilit strategia pe care o va urma, cerându-i coinuculpatului să facă la fel: 'Banii. ...(neinteligibil, vorbeşte în şoaptă)... ai venit să... doamna Munteanu cu Groapa...', 'De aia..', mai precis 'De aia te-am chemat, cu Groapa... madam Munteanu...', încercând aşadar să-l determine pe Bogdan Popa să susţină că motivul sosirii sale în imobilul de la Ciolpani nu avea legătură cu vreo sumă de bani, ci cu o groapă', se preciza în referat. De asemenea, Oprescu şi fostul său şofer Cristian Stanca au fost interceptaţi în duba Poliţiei în timp ce stabileau prin semne să respecte 'codul tăcerii'.

'Simplul fapt că inculpaţii au profitat de prima ocazie pe care au avut-o pentru a asigura că a fost respectat 'codul tăcerii' este exemplificativ pentru prejudiciile care ar fi aduse urmăririi penale dacă inculpaţii ar putea să comunice în mod liber', se arăta în motivarea de menţinere a arestului preventiv. Procurorii DNA au găsit în locuinţa lui Oprescu din Ciolpani doi saci cu bani - unul cu 31.050 lei şi altul cu 40.000 lei, despre care primarul a susţinut că 'a uitat' şi că provin din economiile şi pensia tatălui său - decedat în urmă cu cinci ani - de-a lungul a 10 ani. Anchetatorii au pus la îndoială însă afirmaţia pentru că nu au fost descoperite bancnote vechi.

Pe durata arestului preventiv, Sorin Oprescu s-a confruntat cu mai multe probleme medicale, fiind internat şi supus unor investigaţii amănunţite în diferite spitale. În 26 octombrie, procurorii au dispus faţă de Sorin Oprescu extinderea urmăririi penale pentru spălare de bani, abuz în serviciu şi constituire de grup infracţional organizat. De asemenea, s-a dispus indisponibilizarea prin sechestru a cotei indivize de 5/6 dintr-un imobil situat în Bucureşti, sectorul 1, cu o suprafaţă utilă totală de 244,19 mp (inclusiv logie, terasă, loc de parcare la demisol şi boxă), precum şi a 101,64 mp teren, ambele bunuri aflate în proprietatea lui Oprescu, până la concurenţa valorii de aproape 1,3 milioane lei.

Totodată, s-a dispus indisponibilizarea prin sechestru a unui imobil aparţinând partenerei de viaţă a lui Sorin Oprescu, situat în Bucureşti, sectorul 1, până la concurenţa valorii de peste 2,4 milioane lei, conform prevederilor referitoare la confiscarea extinsă. Trei zile mai târziu, Curtea de Apel Bucureşti decidea ca primarul suspendat al Capitalei să fie plasat în arest la domiciliu. 'În primul rând, doresc să le mulţumesc tuturor celor care m-au susţinut.

În al doilea rând, am de gând să-mi văd de sănătate. De problemele juridice or să se ocupe domnii avocaţi. Primul lucru pe care o să-l fac când ajung acasă? Sincer, îmi fac insulină', declara Oprescu la ieşirea din arest, adăugând că bucureştenii să fie convinşi că nu i-a dezamăgit şi nu o să-i dezamăgească niciodată. În 20 noiembrie, DNA a informat că l-a trimis în judecată pe primarul suspendat al Capitalei, Sorin Oprescu, alături de alte opt persoane. Potrivit rechizitoriului, procurorii au dispus disjungerea cauzei pentru continuarea cercetărilor cu privire la alte posibile infracţiuni şi faţă de alte persoane care ar fi implicate în dosarul lui Sorin Oprescu.

  Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCNews și pe Google News