Decizia CCR este similară cu cea în cazul infracţiunii de abuz în serviciu. 

Potrivit unui comunicat al CCR, plenul Curţii Constituţionale a luat în dezbatere joi excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 249 alin. (1) din Codul penal din 1969 şi ale art. 298 din Codul penal. 

Art. 249 alin. (1) din Codul penal din 1969 stipulează: "Încălcarea din culpă, de către un funcţionar public, a unei îndatoriri de serviciu, prin neîndeplinirea acesteia sau prin îndeplinirea ei defectuoasă, dacă s-a cauzat o tulburare însemnată bunului mers al unui organ sau al unei instituţii de stat ori al unei alte unităţi din cele la care se referă art. 145 sau o pagubă patrimoniului acesteia ori o vătămare importantă intereselor legale ale unei persoane, se pedepseşte cu închisoare de la o lună la 2 ani sau cu amendă". 

Art. 298 din Codul penal are următorul conţinut: "Încălcarea din culpă de către un funcţionar public a unei îndatoriri de serviciu, prin neîndeplinirea acesteia sau prin îndeplinirea ei defectuoasă, dacă prin aceasta se cauzează o pagubă ori o vătămare a drepturilor sau intereselor legitime ale unei persoane fizice sau ale unei persoane juridice, se pedepseşte cu închisoare de la 3 luni la 3 ani sau cu amendă". 

Unanimitate de voturi

În urma deliberărilor, Curtea Constituţională, cu unanimitate de voturi, a admis excepţia de neconstituţionalitate şi a constatat că dispoziţiile art. 249 alin. (1) din Codul penal din 1969 şi ale art. 298 din Codul penal sunt constituţionale în măsura în care prin sintagma "îndeplinirea ei defectuoasă" din cuprinsul acestora se înţelege "îndeplinirea prin încălcarea legii". 

În argumentarea soluţiei de admitere, Curtea a reţinut, "mutatis mutandis", considerentele ce au stat la baza pronunţării Deciziei 405 din 15 iunie 2016, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 517 din 8 iulie 2016, prin care a constatat că dispoziţiile art. 246 din Codul penal din 1969 şi ale art. 297 alin. (1) din Codul penal sunt constituţionale în măsura în care prin sintagma "îndeplineşte în mod defectuos" din cuprinsul acestora se înţelege "îndeplineşte prin încălcarea legii". 

Prin urmare, Curtea a constatat că dispoziţiile art. 249 alin. (1) din Codul penal din 1969 şi ale art. 298 din Codul penal încalcă prevederile art. 1 alin. (4) şi (5) din Constituţie, deoarece sintagma "îndeplinirea ei defectuoasă", din cuprinsul acestora, nu întruneşte condiţiile calitative impuse atât de Constituţie, cât şi de Convenţia pentru apărarea drepturilor omului şi a libertăţilor fundamentale, nefiind enunţată cu suficientă precizie pentru a se înţelege la ce dispoziţii legale se raportează încălcarea îndatoririlor de serviciu. Astfel, Curtea a reţinut că defectuozitatea îndeplinirii unui act trebuie stabilită numai prin raportare la legea în domeniu. 

Curtea a reținut

"Totodată, Curtea a reţinut că reglementarea în vigoare a infracţiunii de neglijenţă în serviciu permite încadrarea în conţinutul său a oricărei fapte săvârşite din culpă, dacă s-a adus o atingere minimă drepturilor sau intereselor legitime ale unei persoane fizice sau ale unei persoane juridice. În aceste condiţii, Curtea a statuat cu privire la necesitatea complinirii de către legiuitor a omisiunii legislative constatate, sub aspectul valorii pagubei sau intensităţii/ gravităţii vătămării drepturilor sau intereselor legitime ale unei persoane fizice sau ale unei persoane juridice în vederea asigurării clarităţii şi previzibilităţii normei penale examinate", mai spune CCR. 

Decizia este definitivă şi general obligatorie şi se comunică celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului şi instanţelor de judecată care au sesizat Curtea Constituţională, respectiv Curţii de Apel Bacău - Secţia penală şi pentru cauze cu minori şi de familie, Judecătoriei Târgu Jiu - Secţia penală, Curţii de Apel Craiova - Secţia penală şi pentru cauze cu minori şi Judecătoriei Craiova - Secţia penală şi se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I. 

[citeste si]

  Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCNews și pe Google News