Data actualizării: 16.06.2023 10:07
Data publicării: 16.06.2023 09:09

Digitalizarea în sistemul de sănătate. Cum reușește inteligența artificială să elimine umblatul pe scări și birocrația / video

Autor: Elena Aurel | Categorie: Sanatate

Sursă foto: Freepik - https://www.freepik.com/

Prof. dr. Șerban Bubenek, președintele Societății Române de Anestezie și Terapie Intensivă (ATI), a fost invitat la emisiunea „Dezbateri în sănătate", realizată de jurnalistul Val Vâlcu, unde a vorbit despre digitalizare în sistemul de sănătate.

Prof. dr. Șerban Bubenek a vorbit, în exclusivitate pentru DC News și DC Business, despre ce înseamnă digitalizarea și inteligența artificială într-o secție de Anestezie și Terapie Intensivă.

„Pornind de la digitalizarea în sănătate, de șapte, opt ani funcționează un sistem de monitorizare.”, a spus Val Vâlcu.

„Pacient data management, un sistem de management al pacientului la Institutul C.C. Iliescu și extins pe platforma Fundeni și la Institutul Oncologic. Acolo a fost proiectul european în 2015. Sigur că digitalizarea în Anestezie și Terapie Intensivă este aproape obligatorie și dacă treceți de garanția de vest a României vă va fi greu să găsiți o secție de Anestezie și Terapie Intensivă în care să lucreze în continuare cu hârtii.

Acest proiect l-am făcut pentru toată platforma Fundeni, cele trei instituții și de fapt el culege datele din toate monitoarele de funcții vitale care îl înconjoară pe pacient, date precum frecvența cardiacă, tensiunea arterială, presiunile venoase centrale, alte presiuni cardiace, datele din ventilatorul care stă lângă pacient și îl ventilează mecanic, din seringile electrice care împing medicamente de tip Vasoconstrictor sau Inotrop pozitiv calculate în micrograme sau nanograme pe kilogram, corp și minut și tot ceea ce înainte scriau în foaie asistenta și doctorul, apare automat pe un computer, un ecran pentru fiecare pacient, pentru fiecare pat, construindu-se în timp real documentația funcțiilor vitale ale pacientului și evoluția acestuia.”, a spus Dr. Șerban Bubenek.

„Practic computerul, inteligența artificială verifică omul, sau invers?”, a întrebat Val Vâlcu.

„Nu. Inteligența artificială și digitalizarea fac ca aceste date să fie preluate automat să nu poată fi niciodată modificate cum s-ar putea gândi vreodată într-o foaie de observație și în felul asta e o analiză oricând retrospectivă a aceea ce s-a întâmplat cu pacientul. De exemplu, dacă vine un aparținător care spune „Am fost informat azi-noapte că tatăl meu la ora 02:30 respira foarte greu și nu era nimeni pe lângă dânsul".

Noi putem cu un simplu cursor să vedem că la 02:30 pacientul X avea următoarea saturație în oxigen, următoarea frecvență respiratorie, deci este o documentație medicală care servește și ca o documentație medico-legală care nu mai poate fi schimbată. În plus, prescripția medicală, toate medicamentele, sunt prescrise de către medic și asistentă în momentul în care le administrează trebuie să valideze medicamentul respectiv administrat, se construiește în paralel și această fișă a administrării de medicamente.

Pur și simplu, în momentul în care medicamentul respectiv ar trebui să fie administrat, există acea bulinuță roșie care atrage atenția și care nu dispare și nu devine verde până în clipă în care s-a administrat medicamentul și cineva a a confirmat cu semnătura lui, pentru că în clipa în care accesezi computerul, accesezi numai pe baza unor credențiale, deci se știe fiecare persoană care a scris ceva în acel computer, știm cine, la ce oră.

Toate aceste date folosesc în final și ca control al administrării medicamentelor reale în timp real și ele pot merge foarte bine în bugetul spitalului. Acest sistem comunică cu sistemul de gestiune a datelor nemedicale ale pacientului și întotdeauna există o oglindă, ce s-a descărcat din farmacie cu ce s-a administrat la pacient. La sfârșit, cu un simplu click vei avea toată evoluția pacientului și tot ce i s-a administrat cât a stat la ATI.

În plus, în acest mod am eliminat și umblatul pe scări cu analizele pentru că sistemul comunicând cu laboratorul nostru, toate analizele pacientului le găsești într-o rubrică anume pe care poți să o configurezi, să o aranjezi pe zile, pe ore, să vezi care a fost variația leucocitelor în ultimele trei săptămâni. Orice analiză poate fi analizată.”, a spus Dr. Șerban Bubenek.

„Dacă se defectează aparatul, dacă se șterg datele, se strică?”, a întrebat Val Vâlcu.

„Datele nu pot fi stricate, sistemul este construit dincolo de soft care este foarte important și e greu să se defecteze, dar el are back-up, are niște servere pe fiecare secție, care stochează datele, și un server central de unde nu se pierd niciodată aceste date și se acumulează aproape la infinit. Datele nu pot fi pierdute.

Bineînțeles că spre neplăcerea unor colegi mai tineri, nu comunicăm pe internet cu acest sistem pentru că am avea mari probleme dacă am ieși în afara sistemului. Avem scoruri de gravitate, avem o sumedenie de facilități, iar faptul că asistenta medicală și doctorul în loc să scrie în foaie la fiecare 10 minute o valoare a unui parametru hemodinamic, parametru vital, medicamentul s-a administrat la ora x, fiecare tură de asistente câștigă cam o oră jumătate în plus de îngrijit temeinic pacientul: pus mâna pe pacient, întors pacientul, discutat cu el, hrănit.

Sunt studii statistice care au demonstrat că pe o tură de opt ore se câștigă aproape o oră jumătate de stat în plus cu pacientul și de a nu pierde vremea.”, a spus Dr. Șerban Bubenek la emisiunea „Dezbateri în sănătate” de la DC News și DC Business.