Știm de mult timp că dieta joacă un rol cheie în starea generală de sănătate. Iar în ultimii ani, legătura dintre microbiom, microorganismele care locuiesc în intestinul nostru și funcția creierului devine din ce în ce mai clară. Astfel, suntem tentaţi să ne întrebăm dacă geniul lui Einstein, așa cum au susținut unii, a fost sau nu "ajutat" de dieta sa? Oamenii de știință au înțeles de mult timp că organismul uman, inclusiv creierul, are nevoie de hrană pentru a funcționa în mod optim. Dacă micul dejun este sau nu cea mai importantă masă a zilei este încă în discuție, dar se pare că Einstein a înțeles importanța acestuia pentru creier, conform Inverse. Marele fizician nu sărea nicioadă peste micul dejun, avea tabieturile lui. Mânca încet, mesteca mult şi bea apă dar la sfârşitul mesei. De cele mai multe ori îi făcea notiţe cu calcule şi aproximări aritmetice pe un caiet în timp ce mânca. 

A fost vegetarian doar la sfârşitul vieţii

Albert Einstein are multe citate celebre. Unul dintre ele spune că „nimic nu va fi mai benefic pentru sănătatea umană și nu va crește șansele de supraviețuire a vieții pe Pământ atât de mult ca evoluția către o dietă vegetariană.” Poate şi din cauza acestui aforism, oamenii presupun adesea că Einstein era vegetarian, ceea ce i-a determinat pe unii să speculeze că abținerea de la carne i-a ajutat funcția cognitivă. Însă, în marea majoritate a vieții sale, Einstein a fost omnivor, devenind vegetarian doar cu aproximativ un an înainte de moartea sa, în 1955. În 1954, Albert Einstein i-a scris o scrisoare fizicianului Hans Meuhsan. „Trăiesc fără grăsimi, fără carne, fără pește, dar mă simt destul de bine în acest fel”, i-ar fi transmis Einstein.

Ce mânca dimineața

În biografia sa despre Einstein, Walter Isaacson a notat că soția lui Einstein, Elsa, „se bucura foarte mult să caute alimente. Cumpăra ouăle, untul și pâinea care îi plăceau lui, chiar dacă războiul făcea ca aceste alimente de bază să fie greu de procurat”. Așadar, este posibil ca și pâinea prăjită să fi făcut parte din micul dejun al lui Einstein. Fie că știa sau nu, micul său dejun era de fapt destul de dens din punct de vedere nutrițional. Ouăle sunt bogate în proteine și minerale precum fierul, seleniul și fosforul. Ciupercile, unele dintre preferatele fizicianului, sunt bogate în vitaminele B și antioxidanți. Este puțin probabil ca aceste alimente să fi fost sursa geniului lui Einstein, dar o dietă bogată în proteine, vitamine și minerale este posibil să fi ajutat creierul lui Einstein să funcționeze în mod optim.

Ciupercile, preferatele savantului

Herta Waldow, menajera care locuia cu Einstein, a povestit în mai multe interviuri despre experiența sa, cât timp a lucrat pentru celebrul om de știință. A scris şi o carte, "Einstein at Home", în care Waldow susține că acesta „mânca întotdeauna ouă prăjite, cel puțin două”, aproape în fiecare dimineață. Potrivit acesteia, îi plăceau ciupercile, precum și mierea. „Probabil că ar fi mâncat ciuperci de trei ori pe zi”, spune ea.

Ce servea la prânz și la cină

Prânzul era "eveniment" în viața de zi cu zi a lui Einstein. În 1915, el i-a scris o scrisoare celui de-al doilea fiu al său, Hans Albert Einstein, în care spunea că este adesea atât de absorbit de muncă, încât uită să ia prânzul. În ceea ce privește cina, chiar și atunci când altcineva gătea, Einstein avea o dietă relativ simplă, chiar dacă nu una extrem de sănătoasă. Isaacson scrie că unii dintre prietenii savanți ai lui Einstein se întâlneau în mod regulat pentru a discuta despre fizică și alte preocupări academice. Aceste cine, scrie Isaacson, „erau mese cu cârnați, brânză, fructe și ceai”. Într-adevăr, chiar și atunci când mâncarea era mult mai sofisticată, Einstein era mai degrabă predispus să se lase absorbit de conversație, acordând puțină atenție la ceea ce mânca.

A suferit cu stomacul de-a lungul vieții

Deși este imposibil de spus dacă dieta lui Einstein a contribuit la capacitatea sa intelectuală extraordinară, celebrul fizician a suferit de probleme gastrointestinale cronice de-a lungul vieții sale. Printre acestea se numărau atât ulcerul gastric, cât și icterul. Când Einstein avea 38 de ani, unul dintre prietenii săi a devenit atât de îngrijorat de problemele digestive ale savantului, încât l-a trimis la un medic. Medicul l-a diagnosticat cu o „afecțiune cronică a stomacului” și i-a impus o dietă de patru săptămâni cu orez, macaroane și pâine zwieback, o pâine germană uscată și crocantă, asemănătoare cu pâinea prăjită. În ciuda dietei fade, problemele sale au persistat până mai târziu în viață și păreau să devină mai grave cu timpul. Medicii i-au spus mai întâi să aibă o dietă echilibrată, care să cuprindă carne și carbohidrați simpli. Apoi, cu un an înainte de a muri, un medic i-a sugerat să elimine complet carnea, grăsimile și alcoolul. Einstein a murit în aprilie 1955. 

  Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCNews și pe Google News