Cercetători de la facultatea de sănătate publică a Universităţii Johns Hopkins din Maryland, Statele Unite ale Americii, au descoperit că, în cazul adulţilor, diabetul accelerează îmbătrânirea creierului cu, în medie, cinci ani.

Persoanele diagnosticate cu diabet la vârsta mijlocie prezintă un risc mult mai mare de a suferi de probleme cognitive pe parcursul următorilor 20 de ani de viaţă, comparativ cu cele a căror glicemie este normală, potrivit unui studiu publicat recent, transmite AFP.

Astfel, în medie, o persoană diabetică, în vârstă de 60 de ani, se confruntă cu un declin congnitiv comparabil cu cel al unei persoane sănătoase în vârstă de 65 de ani, potrivit cercetătorilor.

Diminuarea capacităţii de memorare şi a altor funcţii cognitive este puternic legată de dezvoltarea demenţei, o pierdere a capacităţilor mintale suficient de importantă pentru a interfera cu activităţile cotidiene ale unei persoane, au arătat cercetătorii, al căror studiu a fost publicat în revista medicală americană Annals of Internal Medicine.

"Lecţia pe care o învăţăm de aici este că, pentru a avea un creier sănătos la 70 de ani, trebuie să mâncăm sănătos şi să facem exerciţii de la vârsta de 50 de ani", a spus Elizabeth Selvin, profesoară de epidemiologie la Universitatea Johns Hopkins.

"Ne confruntăm cu un puternic declin cognitiv legat de diabet, de starea de dinainte de instalarea clară a diabetului şi de un control insuficient al glicemiei în cazul diabeticilor, dar ştim cum putem preveni sau întârzia instalarea diabetului", a mai declarat cercetătoarea.

Potrivit lui Selvin, simpla scădere în greutate cu 5 până la 10% poate împiedica apariţia diabetului.

CITEȘTE ȘI: Soluţia neobișnuită pentru stoparea diabetului zaharat

Un nivel prea ridicat de zahăr în sânge poate dăuna ţesuturilor şi sistemului vascular al întregului organism, mai spune cercetătoarea, adăugând că diabetul este legat de orbire, afectează rinichii şi terminaţiile nervoase.

"Dacă vom putea face mai multe pentru prevenirea şi controlul diabetului, vom putea preveni demenţa la un mare număr de persoane. Chiar dacă nu vom putea întârzia instalarea demenţei decât cu câţiva ani, acest lucru va avea un impact major asupra populaţiei, asupra calităţii vieţii şi asupra costurilor privind îngrijirea bătrânilor", a declarat Elizabeth Selvin.

Cercetătorii au utilizat date provenind de la un studiu privind "riscurile de ateroscleroză în cadrul diferitelor populaţii", care a debutat în 1987 şi a urmărit 15.792 de persoane de vârstă mijlocie din statele americane Maryland, Carolina de Nord, Minnesota şi Mississippi.

Demenţa, mai ales maladia Alzheimer, generează costuri de 159 de miliarde de dolari anual, potrivit unei estimări din 2010, această sumă urmând să crească cu 80% până în 2040, odată cu îmbătrânirea populaţiei.

  Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCNews și pe Google News