Un studiu arată că depopularea este una dintre cele mai mari provocări ale următorului deceniu.

Vezi și: Creșterea vârstei de pensionare, DISCUTATĂ de Iohannis și Guvern. PLANUL pentru DEZASTRUL demografic

Numărul persoanelor de peste 65 de ani va fi de două ori mai mare decât al celor aflate în câmpul muncii, până în 2050, conform unei analize Erste Group.

În urmă cu 20 de ani, numărul oamenilor cu vârste de peste 65 de ani din Europa Centrală şi de Est (CEE) era cu o treime sub nivelul din zilele noastre şi, drept consecinţă, numărul persoanelor vârstnice raportat la oamenii aflaţi în câmpul muncii va fi de două ori mai mare până în 2050, potrivit unei analize realizate de Erste Group, proprietarul BCR.

Trei factori pentru aceste perspective demografice

Conform Ziarului Financiar, actualele perspective demografice reprezintă o combinaţie de trei factori: declinul înregistrat de ratele de fertilitate, creşterea speranţei de viaţă la naştere (plus şapte ani din 1990 încoace) şi faptul că o bună parte din populaţie (cei născuţi în anii ’70 şi ’80) va ieşi la pensie în 20-30 de ani.

Astfel, scăderea populaţiei lucrătoare va exercita un impact negativ asupra creşterilor pe termen lung din CEE dacă autorităţile din regiune nu vor lua măsuri în următorii ani. În acest sens, printre opţiunile propuse de grupul austriac se găsesc:

1.Creşterea ratei de participare la forţa de muncă, în special în rândul femeilor
2.Creşterea vârstei efective de pensionare
3.Ajustarea politicilor de migrare şi îmbunătăţirea cadrelor instituţionale
4.Introducerea unor politici de alimentare a ratei de fertilitate.

Creşterea vârstei de pensionare ar continua să limiteze costurile înregistrate de finanţele publice

Reducerea decalajului din forţa de muncă ar putea genera un milion de locuri de muncă pentru femeile din CEE. Creşterea vârstei efective de pensionare ar continua să limiteze costurile înregistrate de finanţele publice. Politicile de migrare ar trebui să se concentreze pe atragerea muncitorilor calificaţi din ţările mai puţin dezvoltate, limitând între timp emigrarea masivă. Nu în ultimul rând, politicile de alimentare a fertilităţii ar putea aduce rata regiunii peste pragul de 2,1 naşteri per femeie, care indică faptul că populaţia începe să crească.

Erste spune că politicile guvernamentale din CEE par să joace un rol importat în felul în care femeile îşi decid evoluţia profesională. De exemplu, introducerea unor beneficii generoase în Polonia pare să fi redus rata de ocupare a forţei de muncă în ceea ce priveşte femeile fără studii universitare. Mai mult, joburile part-time, care ar putea încuraja tinerele mame să se reîntoarcă în câmpul muncii, rămân o opţiune limitată în CEE.

  Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCNews și pe Google News