Senatorul Marius Marinescu trage un semnal de alarmă despre un domeniu care ar trebui să fie de prioritate națională în România, făcând referire la Donald Trump.

Donald Trump, la fel ca predecesorii săi, a sărbătorit în fiecare an Ziua Recunoștiinței. Președintele SUA este credincios. Își respectă tradițiile și poporul. Casa Albă consideră agricultura o prioritate strategică a spus Marinescu.

Ziua Recunoștiinței în SUA, Ziua Recoltei în România

În ultima zi de joi a lunii noiembrie în SUA se sărbătorește Ziua Recunoștiinței. Ceremonia sărbătorii Zilei Recunoștiinței este deschisă de însuși președintele american, care îi mulțumește Lui Dumnezeu pentru recolta bogată și grațiază un curcan. Noi nu mai marcăm Ziua Recoltei. Până în anul 1990, Ziua Recoltei se sărbătorea în ultima duminică din luna octombrie. Era ora bilanțului în agricultura țării. Oamenii se bucurau de spectacole populare, festivități, expoziții de legume și fructe, mustării în piețe, parcuri și restaurante. a menționat Marinescu.

În acea perioadă se organizau și competiții de animale din șeptel. Cea mai frumoasă și productivă junincă era alesă 'Miss văcuța'. Cabalina cea mai puternică și aspectuoasă era premiată (Calul greu românesc). La fel se întâmpla și cu celelalte specii de animale economice. Ultima sărbătoare de acest gen la care a participat Nicolae Ceaușescu a avut loc acum 31 de ani, la Brăila. a declarat Marinescu.

'De ce nu se mai sărbătorește Ziua Recoltei?'

'De ce nu s-a mai sărbătorit Ziua Recoltei după 1989? Președintelui României și premierului le este frică de faptele lor care au dus la distrugerea agriculturii și a economiei. Le este frică să se întâlnească cu agricultorii și orășenii.

Fermierii români sunt nemulțumiți de următoarele chestiuni:

1. 40% din cele mai bune terenuri arabile sunt administrate de către străini.

2. Subvențiile la hectar în România sunt de cel puțin 2 ori mai mici decât în Uniunea Europeană.

3. Creditele pentru fermieri au dobânzi sufocante.

4. Circa 4 milioane de hectare de irigații au fost distruse după 1989. Mai sunt doar 700.00 de hectare irigate, în mare parte deținute de companiile străine. De exemplu, Marea Baltă a Brăilei este administrată acum de un investitor arab. Din păcate nu s-au finalizat nici Canalul Dunăre - București, realizat în proporție de în 1989. De asemenea, nu este finalizat Canalul Siret Bărăgan.

5. Pădurile din zonele de cămpie sunt distruse. Aveau menirea să stopeze deșertificările. În Dolj, circa 100.000 de hectare s-au deșertificat din cauza lipsei irigațiilor și a perdelelor de pădure. Se estimează că în următorii 50 de ani, peste 4 milioane de hectare de teren arabil se vor deșertifica.

6. Produsele românești pătrund cu greu pe piața hipermaketurilor deținute de străini.

7. Nu funcționează lanțul economic: producție-depozitare-transport-comercializare. În consecință forța de muncă din agricultură a părăsit România. Doar 100.000 mai lucrează în țara noastră, iar ceilalți au mers în străinătate să culeagă căpșune sau alte legume în abatoare mizere.

8. Românii cumpără de la hipermarketuri produse alimentare mai ieftine decât cele autohtone, în proporție de 70%. Produsele din import nu sunt la fel de bio, precum ale țăranilor. Mai mult, datorită mediatizării importurile se vând mai bine.

Soluția este următoarea: Având în vedere că alimentația este o problemă de securitate națională, domnul președinte Klaus Iohannis trebuie să stabilească în CSAT un plan de măsuri de salvare a agriculturii românești, pentru remedierea deficiențelor subliniate mai sus. a concluzionat senatorul Marius Marinescu, pentru DC News.

  Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCNews și pe Google News