Corupţia masivă din Grecia este unul dintre principalele motive pentru care economia țării este în colaps, iar datoria publică a elenilor a ajuns la 177% din PIB. P ublicaţia germană „Der Spiegel“ notează însă că firmele  germane au profitat din plin de acest sistem timp de ani întregi, pentru a-şi asigura afaceri ce le-au adus profituri de milioane de euro.

Într-un amplu material semnat de jurnalistul Jörg Schmitt, „Der Spiegel“ scrie că șpaga este lubrifiantul care unge motorul economiei greceşti.

„Miza“ şi „Fakelaki“

„Miza“ şi „Fakelaki“ sunt două cuvinte elene care au ajutat din plin la funcţionarea economiei germane. „Fakelaki“, care literal se traduce prin „plic mic“, reprezintă o plată neoficială dată de greci medicilor care îi tratează sau auditorilor fiscali. Echivalentul din română ar fi „șpagă“.

De cealaltă parte, „Miza“ reprezintă banii care nu încap într-un „plic mic“ şi pentru care este nevoie de ceva mai mare, cum ar fi o valiză. „Miza“ mai înseamnă şi banii care trebuie transferaţi într-unul dintre paradisurile fiscale ale lumii. Fără „miza“, nicio companie străină nu ar putea face afaceri în Grecia. Contractele guvernamentale mari sunt în special predispuse la „miza“, explică „Der Spiegel“, potrivit Adevărul.

„Miza“ şi „fakelaki“ reprezintă elementele care menţin economia Greciei. Cu ajutorul acestor două cuvinte şi a acţiunilor pe care le implică ele, milioane de euro îşi găsesc drumul spre corporaţii din lumea întreagă şi apoi înapoi în buzunarele industriaşilor, funcţionarilor civili, militarilor şi politicienilor. De obicei, aceste plăţi sunt desemnate în registrele companiei drept „comisioane“ pentru negocierea contractelor. Iar industria germană este unul dintre contribuitorii majori în acest joc de Monopoly.

Afaceri profitabile făcute de nemți cu Grecia

Germania este unul dintre principalii parteneri comerciali ai Greciei. În 2014, nemții au exportat în Grecia bunuri în valoare de 6,7 miliarde de euro, comparativ cu importurile care se ridică la doar 1,9 miliarde de euro. Însă ce metode s-au folosit pentru a se obţine acest surplus enorm?, se întreabă autorul articolului din „Der Spiegel“.  

Spre exemplu, conform Comisiei de Schimb şi Obligaţiuni din SUA, producătorul de automobile Daimler a plătit „miza“ în ultimii ani, pentru a-şi asigura livrările de vehicule către Grecia. Inclusiv compania naţională de căi ferate germane, Deutsche Bahn, ar fi recurs la mită pentru a câştiga un contract pentru o cale ferată subterană construită cu ocazia Jocurilor Olimpice din Atena, din 2004. Pentru a încheia afacerea, o sumă din șase cifre ar fi fost dată unui grec cu putere de decizie, printr-un consilier. „Transparency International“, organizaţia non-guvernamentală care are ca prim scop prevenirea şi combaterea fenomenului corupţiei la nivel internaţional, a catalogat Grecia drept una dintre cele mai corupte ţări din Europa.  

Vezi și: Schimbări majore în Grecia: Băncile se deschid. TVA crește cu 10%

Asemenea înţelegeri de afaceri sunt foarte profitabile, chiar şi cu „miza“. „Oricine dă mită pentru a obţine un contract guvernamental își poate asigura la rândul său câteva milioane în plus. Preţurile excesive cad, bineînţeles, pe umerii cetăţenilor plătitori de taxe“, a explicat un investigator pentru „Der Spiegel“.  

Respectivul inspector cercetează de ani întregi scandalul de corupţie Siemens, în care zeci de milioane de euro ar fi fost folosiţi pentru avantaje în Grecia. Filiala Siemens din Atena pare că s-ar fi bazat pe asemenea sume pentru a alimenta acordurile de afaceri în Grecia, până în 2006. Acest lucru a inclus contracte cu fosta companie de telecomunicaţii de stat OTE, tehnologie de supraveghere şi de securitate pentru Jocurile Olimpice din 2004, dar şi căi ferate subterane.  

Sume colosale drept fonduri secrete

Investigatorii scandalului Siemens au descoperit că filiala grecească din Grecia avea nevoie de un fond secret anual de 15 milioane de euro. Doar pentru a obţine contractul OTE, de 500 de milioane de euro, se suspectează că firma ar fi plătit, la sfârşitul anilor '90, 35 de milioane de euro, reprezentând „miza“. La sediul Siemens din München s-a discutat ani întregi cu multă admiraţie despre filiala din Atena: pare că nicio altă filială nu a mai avut asemenea rezultate impresionante.  

Chiar şi politicienii din Atena ar fi beneficiat de pe urma afacerii Siemens. Potrivit comunicatelor transmise de directorii companiei implicaţi în mită, până la 2% din profiturile diviziei de telecomunicaţii Siemens Hellas ar fi fost daţi către două partide politice principale, Mişcarea Socială Panhellenic, cunoscută mai bine sub numele de PASOK, şi către conservatorii de la Noua Democraţie. Amândouă partidele au negat că au primit mită.

Industria de apărare germană, un alt beneficiar

Industria de apărare germană pare să fi fost la fel de activă în Grecia ca şi Siemens. Atena cheltuieşte între 3 şi 4 miliarde de euro anual pe importul de arme, potrivit estimărilor, aceasta fiind o sumă absurd de mare pentru o ţară atât de mică, continuă „Der Spiegel“. Producătorii de armament din Germania au beneficiat din plin de pe urma acestor vânzări. Doar între 2004 şi 2008 ei au livrat aproximativ o treime din importurile de apărare ale Greciei.  

Procurorul general din München investighează în acest moment dacă vânzarea a patru submarine s-a realizat respectând legea. Comanda însuma aproape 3 miliarde de euro, iar 2 miliarde trebuiau plătite în avans, un lucru neobişnuit pentru asemenea vânzări.  

Plăţi dubioase

Investigatorii s-au sesizat atunci când au descoperit o plată îndoielnică făcută unui presupus consultant al afacerii. În urmă cu câţiva ani, un grec ar fi contactat compania Ferrostaal, cu sediul în Essen, şi a solicitat o sumă de zeci de milioane de euro în legătură cu tranzacţia submarinelor. În acel moment, Ferrostaal formase un consorţiu cu subsidiara ThyssenKrupp, HDW. Atunci când directorii din Essen au refuzat să plătească, grecul i-a ameninţat că-i dă în judecată.  

Într-un final s-au înţeles, în 2006, în afara tribunalului, mediaţi de un avocat din Zürich. La scurtă vreme după, Ferrostaal a transferat 11 milioane de euro. Pentru ce a fost această plată? Exact acest lucru doreşte să îl afle procurorul din München care îi investighează pe directorii companiei. Directorul executiv al Ferrostaal, Matthias Mitscherlich, care a fost forţat recent să părăsească compania şi care este unul dintre acuzaţii acestui caz, pare să fi ştiut de această plată dubioasă, notează sursa citată.

Citește și: Avertisment pentru Germania cu privire la Grexit: "Ar fi o catastrofă"

Autorităţile elene au început şi ele să fie interesate de afacerea cu submarine. Investigatorii din Atena cercetează plăţi suspecte care ar fi fost făcute prin Austria, Caraibe, Liberia şi Cipru. Beneficiarii nu au fost încă identificaţi.  

Un exemplu al acestor tranzacţii este vânzarea a 170 de tancuri pe care Krauss-Maffei Wegmann (KMW) le-a livrat, recent, în Grecia. La schimb, compania trebuia să primească 1,7 miliarde de euro.  

Asemenea afaceri implică, de obicei, plata de milioane pentru servicii de consultare. Ce fel de consultare este oferită şi de ce companiile sunt localizate în paradisuri fiscale rămâne un mister. Companiile secrete aparţin, în general, intermediarilor greci – industriaşilor ce lucrează pe bază de comision, adaugă Jörg Schmitt.

În multe cazuri, suspectează investigatorii, aceşti intermediari distribuie banii celor care iau decizii.  

În cazul KMW, chiar atunci când companiile au fost invitate să liciteze pentru contract, un oligarh grec a înfiinţat o companie fictivă în insula caraibiană Nevis, în toamna anului 1999. Compania a încheiat două contracte: un acord de negociere cu KMW şi un acord cu o firmă numită Evanston Group Ltd., din Insulele Virgine britanice, care ar fi trebuit să primească 60 de milioane de dolari la schimb pentru „achiziţia de compensări“.  

Contracte catalogate „top secret“

Cum anume o corporaţie din Caraibe ar trebui să ofere servicii în Atena?, se întreabă „Der Spiegel“. Atunci când aceste acorduri, care au fost clasificate ca „top secret“ din cauza „naturii lor politice“, au fost făcute publice, oficialii din München au lansat o investigaţie. Însă nu au reuşit mare lucru, dat fiind că Insulele Virgine refuză să coopereze.  

În Grecia, procurorul-şef al Atenei şi un comitet de investigaţie analizează rolul pe care l-au avut de jucat politicienii în această afacere. Însă investigaţiile nu au dus nicăieri. Acest lucru nu este deloc surprinzător într-o ţară în care niciunul dintre cele 450 dintre cele mai importante cazuri de corupţie din ultimii ani nu a fost decis de vreo instanță de judecată.  

Şi KMW şi Ferrostaal neagă că ar fi dat mită pentru afacerilor lor.  

Termene de plată depășite

În prezent, contractorul de armament a livrat Greciei toate cele 170 de tancuri Leopard, dar Grecia încă datorează companiei 180 de milioane pentru comandă.   

Consorţiul de submarine germane susține că plăţile au fost făcute „cu țârâita“ încă din 2005. Astfel, statul grec încă îi datorează 321 de milioane de euro. Şi Siemens încă aşteaptă alte 20 de milioane de euro în contul contractului de tehnologie de securitate pentru Jocurile Olimpice.  

Acest motiv a făcut ca un număr de companii de apărare să apeleze la guvernul german. Ce vor ele? Dacă Germania ajută Grecia, atunci şi grecii ar trebui măcar să-şi plătească datoriile, conchide „Der Spiegel“.

  Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCNews și pe Google News