Tabletă
Desktop
Data actualizării:
Data publicării:
Data publicării:
Deputata care vrea să interzică voalat avorturile. Habarnism ridicat la rang de artă
Elena Hărătău, Foto: Facebook
"România a ajuns, în ultima perioadă, pe un îngrijorător prim loc în Europa în ceea ce priveşte avorturile. Spre exemplu, în anumite spitale din ţară se efectuează, în medie, 16 întreruperi de sarcină zilnic", începe deputata PNL Elena Hărătău într-un comunicat remis Camerei Deputaților. Vom vedea, în acest articol, ce spun datele Centrului Filia, INSP și ale Eurostat.
"Numărul mare al româncelor care efectuează întreruperi ale sarcinilor reprezintă un fenomen alarmant, în măsură să preocupe, în mod prioritar, Ministerul Sănătăţii, precum şi structurile sale din teritoriu", mai scrie doamna Elena Hărătău care, potrivit CV-ului postat pe Camera Deputaților a fost director (2014-2017), respectiv director adjunct (2009-2014) la Școala Gimnazială „Domnița Maria" Bacău.
De ce a crescut numărul avorturilor, prin gura deputatei
"Una dintre explicaţiile medicilor ginecologi pentru creşterea avorturilor este aceea că femeile ar susţine că e mai uşor din punct de vedere financiar să întrerupi o sarcină, decât să cumperi anticoncepţionale zilnic. Din această cauză, au apărut situaţiile paradoxale în care unele femei fac avort o dată pe an.
M-am adresat pe această temă, printr-o interpelare parlamentară, conducerii Ministerului Sănătăţii, întrebându-l pe domnul ministru Alexandru Rafila următoarele:
„1. Care este numărul avorturilor înregistrate în 2023 în spitalele din România şi, specific, în judeţul Bacău? Vă rog, de asemenea, să îmi prezentaţi tendinţa naţională din ultimii zece ani.
2. Ce strategie are Ministerul Sănătăţii pentru a limita numărul în creştere al avorturilor, având în vedere serioasele probleme demografice ale României?”, mai scrie deputata PNL-istă care, în mandatul anterior (2016-2020) a candidat din partea PSD.
De ce e o idee extrem de proastă zicerea deputatei
O prezumtivă strategie pentru "limitarea" numărului în creștere a avorturilor sperăm să nu existe. Că dacă ar exista, ar însemna inversarea majorității drepturilor câștigate de femei, în general, și de toate inițiativele non-guvernamentale în particular.
Reamintim că Decretul nr. 770 din 1 octombrie 1966, promulgat de Consiliul de Stat al RSR (Ceaușescu, mai pe înțeles) prevedea, la art. 1, următoarele: "Întreruperea cursului sarcinii este interzisă". Există și unele excepții detaliate în actul normativ.
Decretul a fost abolit imediat după Revoluție. De altfel, acest decret a stat la baza "politicii demografice" a lui Ceaușescu, unul dintre cele mai represive și dure regimuri pronataliste din istorie.
Femeile recurgeau la metode barbare pentru întreruperea sarcinii. Oricine încerca să ajute risca să fie prins și încarcerat.
Centrul Filia reitera, într-un Raport de cercetare din 2020-2021 privind Refuzul la efectuarea avortului la cerere în România, după contactarea a 179 de spitale de stat din întreaga țară, că:
sursa: Centrul Filia
Avorturile, deși există și se practică (cu foarte mari eforturi financiare și mintale din partea femeilor), nu sunt un moft.
Doar dacă ne uităm pe câteva date ale INSP din 2022 privind avorturile în rândul femeilor de 15-19 ani vom observa că tendința este SCĂDEREA, nu creșterea.
"În 2022, avorturile la fete cu vârste între 15-19 ani, au scăzut cu 66% comparativ cu anul 2013. În anul 2013, avorturile înregistrate la fete cu vârste între 15-19 ani reprezentau 8,87% din totalul avorturilor înregistrate în același an, iar în 2022, 8,85%", se arată în acest raport al INS.
Totuși, deputata dă înainte cu "drepturile femeilor"
"Indubitabil, limitarea întreruperilor de sarcină este un subiect foarte sensibil, care trebuie abordat din mai multe perspective: sănătate publică, drepturile omului, educaţie şi acces la servicii de sănătate.
Consider că strategiile pe care România le-ar putea adopta pentru a reduce numărul avorturilor trebuie să fie echilibrate, respectând drepturile femeilor şi, în acelaşi timp, promovând sănătatea reproducerii (...).
Simplificarea facilităţilor de consultanţă pre-avort şi consiliere privind alternativele la avort, precum adopţia, sau metode contraceptive, sunt alte elemente esenţiale care pot determina diminuarea numărului de avorturi. Nu în ultimul rând, decidenţii sănătăţii trebuie să inţieze programe concrete de suport pentru mamele tinere, cu asigurarea unui sprijin financiar, acces la educaţie şi locuinţă, spre exempu, toate acestea fiind în măsură de a încuraja femeile să ducă sarcinile la termen.
În concluzie, opinez că strategia României ar trebui să fie centrată pe prevenirea sarcinilor nedorite, prin educaţie, acces la contracepţie şi servicii de sănătate reproductivă de calitate, respectând, în acelaşi timp, dreptul femeilor de a lua decizii informate. Totodată, este esenţial să se ofere sprijin economic şi social familiilor vulnerabile, pentru a reduce presiunea economică ce poate duce la avort".
Ce arată Raportul Eurostat privind numărul de avorturi
Într-un raport Eurostat care analizează datele din 2013 și până în 2022, aflăm că România se află, în privința numărului de avorturi, la nivel european, în anul 2022, pe locul 9.
De altfel, tendința este tot una în descreștere începând cu anul de referință 2013.
Însă, în cuvintele deputatei PNL-iste Elena Hărătău, "România a ajuns, în ultima perioadă, pe un îngrijorător prim loc în Europa în ceea ce priveşte avorturile".
Habarnism ridicat la nivel de artă.
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCNews și pe Google News
