Alexandru Nedelea, decanul Facultății de Geografie, a precizat, în exclusivitate pentru DC News, că defrișările ar fi putut cauza ruperea aflorimentului care forma cascada Bigăr.

Alexandru Nedelea, decanul Facultății de Geografie, a vorbit despre rolul pe care defrișările l-ar fi putut avea în desprinderea rocii de la cascada Bigăr:

„Cei de la Romsilva au spus că și datorită încărcării cu mușchi și propriei greutăți s-a prăbușit. Mușchiul atrage apa și presează asupra stâncii. Viața poate ar fi putut fi prelungită, poate, dacă exista un proiect de cercetare în zonă, dacă era cineva pasionat de această cascadă să o cerceteze și să vadă cum va evolua. Aceste geoomorfosituri au o evoluție. Nu neapărat la ea ca obiectiv să se intervină,ci în împrejurimi. Să luăm măsuri, să captăm apa, să o dirijăm. Nu pentru că a fost mai puțină apa s-a întâmplat, ci pentru că a fost mai multă. Cred că nu s-a gândit nimeni... .

Era posibil, eventual, să se împădurească în zonă. Știți că s-au făcut despăduriri peste tot și să știți că și acest lucru să-și fi pus amprenta. În mod clar, din punctul meu de vedere, cauzele sunt naturale“, a precizat Alexandru Nedelea.

Cascada Bigăr se află în zona cu cel mai lung sistem de chei din țară

 

Alexandru Nedelea a vorbit și despre zona în care se află cascada Bigăr:

„Izvorul și cascada sunt situate în SV țării, în zona Banatului, în sudul Munților Aninei, pe râul Miniș, afluent al Nerei, foarte cunoscut pentru că formează cel mai lung sistem de chei din România, 14 kilometri. Se află între Anina și Bozovici, iar această cascadă face parte din  Parcul Naţional Cheile Nerei-Beuşniţa. Din anul 2000 a fost declarată Arie Naturală Protejată de interes național.

Poate că este una dintre cele mai neobișnuite cascade și datorită faptului că e alimentată de un izvor subteran puternic, cu activitate intermitentă care funcționează pe principiul sifonului. Când apa adunată într-un gol carstic atinge nivelul cotului sifonului iese sub presiune la suprafață. La mică distanță de izvor, apa bogată în calcar se varsă în râul Miniș de pe o stâncă acoperită de mușchi, formând această cascadă. Din punct de vedere geologic avem calcar și, mai precis, travertin. Vedem acest travertin la metrou, chiar și în pasaj la unirii, sunt ziduri pavate cu travertin, o rocă foarte veche folosită în Antichitate și Evul Mediu“, a precizat Alexandru Nedelea (citește continuarea AICI).

VEZI ȘI   -   VIDEO cu momentul în care cascada Bigăr s-a prăbușit! Romsilva respinge declarațiile ghidului turistic cu privire la motivul prăbușirii

  Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCNews și pe Google News