Deficit acut - Criza europeană de personal medical se adâncește

Tendința este cunoscută de câțiva ani și cauzele sunt bine identificate: populația mondială îmbătrânește și va necesita din ce în ce mai multă îngrijire, precum și creșterea bolilor cronice, în timp ce, în același timp, personalul sanitar nu se reînnoiește suficient, mai mult decât atât, pandemia Covid nu a făcut decât să înrăutățească lucrurile.

După cum a raportat Le Monde, citat de Europa Today, toate țările Bătrânului Continent sunt afectate de această dezorganizare și lipsa de personal sanitar. 

Lipsa de personal medical s-a agravat în ultimii ani în Germania

Potrivit unui studiu recent al Ministerului german al Economiei, la sfârșitul anului 2021 existau peste 35.000 de posturi neocupate în întregul sector, cu o creștere a deficitului de aproximativ 40% pe parcursul unui deceniu.

Din acest motiv, germanii au fost nevoiți să apeleze la lucrătorii străini. Unul din cinci medici practicant din Germania s-a născut în străinătate, sirienii formând cel mai mare grup. În casele de bătrâni, mai mult de o treime dintre asistenți și asistente sunt străini, în principal din țările Europei de Est și de Sud.

Lipsa medicilor primari este una dintre principalele probleme ale sistemului de sănătate din Belgia

În Valonia, una din două municipalități are deficiențe grave în 40 de orașe, cu mai puțin de cinci medici la 10.000 de locuitori. Lipsa de asistenți medicali este o altă dintre principalele probleme ale țării și a fost agravată de criza Covid-19.

20.000 de posturi sunt acum vacante, iar muncitorii locali atrași de salarii mai bune, migrează în alte zone, în special în Luxemburg.

Spania: 700.000 de spanioli așteaptă o intervenție chirurgicală cu un timp mediu de așteptare  de 123 de zile

În Madrid, nu este neobișnuit să așteptați două-trei săptămâni pentru un simplu examen medical, care obligă mulți pacienți să meargă la camera de urgență, care este deja în dificultate din cauza pandemiei și a căldurii.

Pe 18 iunie, peste 8.000 de asistenți medicali au manifestat la apelul tuturor sindicatelor pentru a denunța o ”lipsă inacceptabilă de resurse” și un ”volum de muncă nesustenabil”.

Grecia are 3,4 asistente la mia de locuitori

În Grecia, în perioada crizei economice din perioada 2010-2018, aproximativ 20 de mii de medici au plecat în străinătate și aproape 2 mii de lucrători sanitari din sectorul public au fost concediați.

Mulți dintre aceștia au ales să profeseze în mediul privat, în condițiile în care salariul de bază al unui medic de spital este de aproximativ 1.200 de euro pe lună și, după 15 ani de serviciu, pot aspira să ajungă la maximum 1.900 de euro, cifre foarte scăzute în comparație cu alte națiuni ale blocului. Nu întâmplător Grecia are 3,4 asistente la mia de locuitori, față de 11,9 în Franța. Unele insule, precum Samothrace, nu au nici măcar o ambulanță.

În nordul continentului, lucrurile nu se schimbă

Suedia se confruntă, de asemenea, cu dificultăți majore cauzate de lipsa de personal. De exemplu, în Gällivare, în partea de nord a țării, spitalul local a decis să închidă secția de pediatrie pentru 15 zile în iulie, copiii internați find mutați la 250 de kilometri distanță.

În toată țara, secțiile de urgență sunt supraîncărcate. Pacienții așteaptă ore întregi, adesea pe coridoare și există și o lipsă de medici generaliști. Potrivit unui calcul al Consiliului Național de Abilități în Sănătate, pentru a atinge obiectivul unui medic de familie la fiecare 1.500 de pacienți ar fi necesar să se angajeze 2.500 de medici generaliști, aproximativ dublu față de numărul actual.

În Marea Britanie, celebrul Serviciu Național de Sănătate (NHS) se află într-o situație precară după zece ani de investiții insuficiente. Pentru a compensa deficitul cronic de personal, compania s-a bazat pe un procent ridicat de cetățeni străini: la începutul anului 2021, 14,6% din forța de muncă era de origine non-britanica, din care 5,4% proveneau din Europa iar odată cu divorțul Marii Britanii de UE este și mai rău, având în vedere că atât de mulți lucrători din domeniul sănătății s-au întors pe continent. 

Criza sanitară din România privind personalul specializat se adâncește

România a pierdut cel puțin 40.000 de doctori în ultimii 10 ani, iar deficitele rezultate pe anumite specializări medicale sunt evidente și acute. Unele dintre ele au fost scoase la lumină de pandemie. Altele rămân, deocamdată, ascunse. Deși, în prezent, ”exodul medicilor” s-a temperat drastic, sistemul de Sănătate din România va rămâne ani buni sub spectrul deficitului medical, cu costuri umane și financiare uriașe.

Într-o vizită efectuată la Iași, ministrul Sănătăţii, Alexandru Rafila a vorbit despre criza naţională de medici pentru anumite specialităţi, printre care şi cele de medicină de urgenţă şi medicină de familie.

Ministrul a subliniat că, în ceea ce priveşte medicina primară, corpul medical este îmbătrânit, iar sute de localităţi nu au medic.

„Este un fenomen la nivel naţional pentru anumite tipuri de specialităţi care sunt deficitare. Strategia de resurse umane trebuie să ţină pasul cu strategia legată de dezvoltarea serviciilor de asistenţă medicală. Nu putem să construim clădiri fără personal medical calificat.

Sigur că avem nişte instrumente acum la îndemână, digitalizarea, telemedicina, acordarea de la distanţă de servicii medicale, mai ales pentru zonele mai puţin accesibile, dar pe de altă parte sunt specialităţi care deservesc puncte critice, cum ar fi unităţile de primiri urgenţe, cum ar fi serviciile de ambulanţă, asistenţa medicală primară, pentru că, în ciuda numărului aparent mare de 11.000 de medici de familie, nu sunt toate localităţile, ci sunt sute de localităţi din România care nu au asistenţă medicală primară, iar corpul medical este îmbătrânit, are o medie de vârstă de peste 55 de ani”, a afirmat ministrul Sănătății. 

  Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCNews și pe Google News