Antibioticele sunt medicamente folosite pentru tratarea infecțiilor bacteriene. Ele funcționează prin omorârea sau oprirea creșterii bacteriei dăunătoare. Din anul 1940, antibioticele s-au administrat animalelor de fermă precum vite, porcine si păsări de curte cu scopul de a trata infecțiile sau de a preveni răspândirea unei boli.
Invitat in emisiunea a emisiunea "La Sud prin Sud Est", Rectorul Universităţii Dunărea de Jos, Lucian Georgescu, a venit cu o serie de clarificări în ceea ce privește gradul de prezență a antibioticelor în apele Dunării, evidențiind ca un mare dezavantaj faptul că in Dunăre se adună apele inclusiv de pe Siret și Prut, ceea ce reprezintă un factor de mărire a nivelului de poluare a apei, inclusiv cu substanțe antibiotice. Singura parte bună este că, datorită debitului mare, concentrația acestor substanțe este mult mai mică în aval decât în amonte.
De asemenea, a fost adusă în discuție o temă de mare actualitate, și anume, rezistenta la antibiotice si alte tipuri de dezinfectanți pe care organismul o poate dezvolta de-a lungul timpului.
Rezistența la antibiotice are loc în mod natural în timp, dar este accelerată de utilizarea incorectă și excesivă a antibioticelor în medicina umană și în tratamentul animalelor. Un raport citat de Parlamentul European arată că, în fiecare an, 25.000 de persoane mor în UE din cauza infecțiilor cauzate de bacterii foarte rezistente.
Antibioticele folosite în ferme ajung în apă și bacteriile dezvoltă rezistență
Rectorul Lucian Georgescu, fost ministru al Cercetării, susține că, "se poate vedea foarte clar că medicamentele de prima generație nu mai au efect pe afecțiuni bacteriene clasice. Dacă acum 20 de ani o pneumonie simplă se putea trata rapid cu ceva, acum este nevoie deja de medicamente mult mai sofisticate".
"Sistemul bacterian, am văzut si la virusul Covid 19, are o capacitate de adaptare extraordinar de mare, si atunci ar trebui redusă cantitatea de antibiotice care pleacă din sistem", afirmă Lucian Georgescu.
La un simplu exemplu, "ampicilina reprezintă 25% din hrana animală. Gândiți-vă că la 1 kilogram de hrană 250 de grame sunt ampicilină, este extraordinar de mult și se regăsește in carnea animalelor crescute în anumite ferme și apoi bineînțeles se transmite la om. Vedem că, de exemplu, la copiii care nu au luat niciodată antibiotice, găsim resturi de antibiotice și ne întrebăm de unde", declară Lucian Georgescu.
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCNews și pe Google News
Citește articolele cu aceleași etichete:
- Horoscop 28 martie: Balanță, Scorpion, Săgetător, Capricorn, Vărsător, Pești. Zodia care are nevoie de o schimbare. Bucură-te de viață!
- Alternativa din capitalele europene, după interzicerea centralelor pe gaz. Ștefan Pălărie (USR): Nu transportă gaz până în apartament
- Dan Negru mai vrea o lege dacă se decide închiderea supermarketurilor în weekend: Să-i interzică lui Bartoș!
- AFM, finanțare de 1900 de euro pentru fiecare familie unde venitul pe membru este sub 1700 de lei. Ce este programul ”Prima Conectare”. ”Aduceți civilizația în casa omului”
- Modificarea adusă de Guvern pentru cei care locuiesc la bloc. Se schimbă modul de calcul și costurile pentru consumul de energie termică
- BANCUL ZILEI: După căsătorie...
- Mișcarea care va reduce drastic numărul de cancere în România. Ce e Programul Horizon. Aflăm totul de la europarlamentarii Dreapta Unită
- Strategul Cristian Socol, reacție la ultimele date Eurostat despre România. Am depășit și Ungaria. Cea mai mare viteză din ultimii 10 ani
- BANCUL ZILEI: Bulă, test la școală
- Şedinţă de Guvern: Modificarea unor măsuri fiscal-bugetare, pe ordinea de zi
- 97% din deșeurile din România sunt de proveniență industrială. Adevărul care doare: De aici luăm infringement-uri
- Detalii din culisele filmului Kingdom of Judas, prima producţie românească vorbită în limba engleză
- Lazea (BNR) spune că nivelul de trai din România nu mai crește. Ciuvică: Bate și el câmpii