Tabletă
Desktop
Data actualizării:
Data publicării:
Data publicării:
De ce suntem rezistenţi la antibiotice. Georgescu: La copiii care nu au luat niciodată, găsim resturi de antibiotice. Apoi ne întrebăm de ce
Foto Ilustrativ/Pexels
Rectorul Universităţii Dunărea de Jos, Lucian Georgescu, trage un semnal de alarmă asupra rezistenţei la antibiotice şi explică de ce s-a ajuns în această situaţie, dar şi care sunt efectele.
Antibioticele sunt medicamente folosite pentru tratarea infecțiilor bacteriene. Ele funcționează prin omorârea sau oprirea creșterii bacteriei dăunătoare. Din anul 1940, antibioticele s-au administrat animalelor de fermă precum vite, porcine si păsări de curte cu scopul de a trata infecțiile sau de a preveni răspândirea unei boli.
Invitat in emisiunea a emisiunea "La Sud prin Sud Est", Rectorul Universităţii Dunărea de Jos, Lucian Georgescu, a venit cu o serie de clarificări în ceea ce privește gradul de prezență a antibioticelor în apele Dunării, evidențiind ca un mare dezavantaj faptul că in Dunăre se adună apele inclusiv de pe Siret și Prut, ceea ce reprezintă un factor de mărire a nivelului de poluare a apei, inclusiv cu substanțe antibiotice. Singura parte bună este că, datorită debitului mare, concentrația acestor substanțe este mult mai mică în aval decât în amonte.
De asemenea, a fost adusă în discuție o temă de mare actualitate, și anume, rezistenta la antibiotice si alte tipuri de dezinfectanți pe care organismul o poate dezvolta de-a lungul timpului.
Rezistența la antibiotice are loc în mod natural în timp, dar este accelerată de utilizarea incorectă și excesivă a antibioticelor în medicina umană și în tratamentul animalelor. Un raport citat de Parlamentul European arată că, în fiecare an, 25.000 de persoane mor în UE din cauza infecțiilor cauzate de bacterii foarte rezistente.
Antibioticele folosite în ferme ajung în apă și bacteriile dezvoltă rezistență
Rectorul Lucian Georgescu, fost ministru al Cercetării, susține că, "se poate vedea foarte clar că medicamentele de prima generație nu mai au efect pe afecțiuni bacteriene clasice. Dacă acum 20 de ani o pneumonie simplă se putea trata rapid cu ceva, acum este nevoie deja de medicamente mult mai sofisticate".
"Sistemul bacterian, am văzut si la virusul Covid 19, are o capacitate de adaptare extraordinar de mare, si atunci ar trebui redusă cantitatea de antibiotice care pleacă din sistem", afirmă Lucian Georgescu.
La un simplu exemplu, "ampicilina reprezintă 25% din hrana animală. Gândiți-vă că la 1 kilogram de hrană 250 de grame sunt ampicilină, este extraordinar de mult și se regăsește in carnea animalelor crescute în anumite ferme și apoi bineînțeles se transmite la om. Vedem că, de exemplu, la copiii care nu au luat niciodată antibiotice, găsim resturi de antibiotice și ne întrebăm de unde", declară Lucian Georgescu.
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCNews și pe Google News
Citește articolele cu aceleași etichete:
lucian georgescu
rezistenta la antibiotice
universitatea dunarea de jos
universitatea dunarea de jos galati
