Analistul de investiții Adrian Mitroi susține că România nu va ajunge la o inflație sub 6% până la finalul anului.

„Cu inflația eu cred că suntem în parametri. Am venit de la una foarte mare, de 11%-12%, iar pe tot anul o să ajungem la un 6%-7%. N-ai ce să faci, este o inflație lipicioasă. Prețurile sunt mari și mă enervează că la energie nu au motive. Nu bate vântul, într-adevăr, dar a plouat. De ce sunt scumpe facturile la energie? N-am nicio idee în momentul ăsta!

Consecințele inflației sunt că dobânzile vor rămâne mari. Salariile au crescut, atât la bugetari cât și la privați, peste tot. Asta face ca inflația să fie mai mare și pe cerere, chiar dacă economia este în scădere. Sub 6% nu coborâm atât de ușor. O inflație de 6%, cu o creștere economică de 3% e o combinație cam nesănătoasă. Dacă aveam 6% pe creșterea economică și 7%-8% pe inflație era oarecum în regulă”, a precizat analistul economic Adrian Mitroi, pentru DC News.

Rata anuală a inflației în Uniunea Europeană a înregistrat o ușoară scădere în luna martie, ajungând la 2,6%, față de 2,8% în februarie și 3,1% în ianuarie, conform datelor publicate de Eurostat. Cu toate acestea, România se menține pentru a treia lună consecutiv ca țara cu cea mai ridicată inflație din blocul comunitar.

Potrivit Eurostat, în luna martie, cele mai scăzute rate anuale ale inflației din UE au fost înregistrate în Lituania (0,4%), Finlanda (0,6%) și Danemarca (0,8%). În schimb, România a consemnat cea mai ridicată inflație, cu un nivel de 6,7%, urmată de Croația (4,9%) și Estonia și Austria (ambele cu 4,1%).

Comparativ cu februarie 2024, rata anuală a inflației a scăzut în 13 state membre, inclusiv în România, de la 7,1% la 6,7%, a rămas stabilă în patru țări și a crescut în 10 state membre.

În zona euro, inflația a înregistrat o descreștere, trecând de la 2,8% în ianuarie la 2,4% în martie. De asemenea, datele Eurostat indică o scădere a inflației de bază (core inflation) la 3,1% în martie, față de 3,3% în februarie. Aceasta exclude prețurile pentru bunurile volatile, precum energia și alimentele. Un alt indicator important, care exclude și prețurile la țigări și alcool, a înregistrat o scădere la 2,9%, față de 3,1% în ianuarie. Inflația de bază este unul dintre indicatorii urmăriți cu atenție de către Banca Centrală Europeană (BCE) în procesul său decizional privind politica monetară.

În ceea ce privește România, Institutul Național de Statistică (INS) a raportat că rata anuală a inflației a înregistrat o ușoară scădere în martie 2024, ajungând la 6,61%, față de 7,23% în februarie. Această scădere a fost observată în condițiile în care prețurile la mărfuri alimentare au crescut cu 2,81%, cele nealimentare cu 8,06%, iar serviciile cu 10,20%.

Conform sursei citate, indicele armonizat al prețurilor de consum în luna martie 2024, comparativ cu februarie 2024, a fost de 100,45%. Rata anuală a inflației în martie 2024, comparativ cu martie 2023, calculată pe baza indicelui armonizat al prețurilor de consum (IAPC), a fost de 6,7%. Rata medie a modificării prețurilor de consum în ultimele 12 luni (aprilie 2023 – martie 2024) față de precedentele 12 luni (aprilie 2022 – martie 2023), determinată pe baza IAPC, a fost de 8,3%.

Banca Națională a României (BNR) a revizuit în scădere prognoza de inflație pentru finalul acestui an, estimând-o la 4,7%, față de 4,8% în noiembrie, și anticipează o reducere ulterioară a inflației la 3,5% la sfârșitul lui 2025, conform datelor prezentate în februarie de guvernatorul BNR, Mugur Isărescu.

  Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCNews și pe Google News