Tabletă
Desktop
Data publicării:
De ce oftăm. Care este explicația științifică a oftatului
Fotografie de la Alan Retratos/ Pexels
Oftăm atunci când suntem triști, dezamăgiți sau atunci când plângem. Însă știința ne explică: oftatul nu este doar produsul emoțiilor și acesta are un rol important asupra corectei funcționări a organismului nostru.
Ce este oftatul? În termeni științifici, oftatul este o gură de aer foarte profundă, definit științific ca o inhalare a cel puțin dublul volumului unei respirații normale.
Cercetările Universității din Oslo arată că majoritatea oamenilor au asociat oftatul cu emoțiile negative, precum dezamăgire, înfrângere, frustrare, plictiseală și dor.
Dar principala funcție fizică a oftatului este în beneficiul plămânilor. Oftatul împiedică colapsul alveolelor, micii saci de aer din plămâni, și menține schimbul de oxigen și dioxid de carbon, explică Silvia Pagliardini, profesor asociat la Departamentul de Fiziologie de la Universitatea din Alberta.
Oftatul este esențial pentru sănătatea generală a multor ființe vii și dacă ne uităm îndeaproape la animalele noastre de companie, vom observa că și pisicile și câinii oftează. Cert este că acest mecanism este extrem de important pentru păstrarea sănătății plămânilor. Dacă nu efectuăm aceste expirații periodice pe parcursul zilei, vom muri, potrivit unui articol scris de publicația La Mente.
Potrivit cercetărilor efectuate, în trunchiul cerebral sunt două grupuri mici de celule nervoase care orchestrează acest proces. Acest set de celule are sarcina principală de a regla respirația, somnul și ritmul cardiac și activează și mecanismul oftat.
Dacă ne întrebăm de ce oftăm, răspunsul este simplu: pentru a preveni prăbușirea alveolelor pulmonare.
Un studiu realizat la Universitatea din Louvain, Belgia, indică însă că oftatul ne ajută să restabilim echilibrul cognitiv. Este ca și cum ai restabili mintea, o oxigenezi pentru a elimina pesimismul, generând astfel un sentiment de ușurare psihică, ne ajută să ne calmăm în contextul stresului și excitației emoționale, induce un sentiment subiectiv de eliberare și deci ar putea funcționa ca un mecanism de gestionare a stresului și emoțiilor.
Oftatul este un mecanism pe care creierul îl activează automat fără ca noi să-l observăm. Cu toate acestea, putem produce și oftaturi voluntar pentru a beneficia de acel plus de aer care ne reînnoiește și ne reactivează.
Potrivit studiilor adulții sănătoși oftează cam o dată la fiecare cinci minute. Dacă nu oftezi și redeschizi alveolele, poți deveni hipoxic și să mori.
Citește și:
De ce este bine să plângem uneori. Beneficiile neștiute ale plânsului
Este în regulă să plângi atunci când simți nevoie, dar știai că s-ar putea chiar să fie benefic pentru sănătatea ta? Dacă vrei să plângi dintr-un motiv anume, nu te opri, pentru că lacrimile sunt un mod normal și sănătos de a exprima emoțiile. Cercetătorii de la Universitatea Tilburg au pus plânsul sub microscop și au ajuns la concluzia că, în medie, femeile americane plâng de 3,5 ori pe lună, în timp ce bărbații americani plâng de aproximativ 1,9 ori pe lună, scrie Ziarul de Iași.
Mediile în funcție de țară variază considerabil. Media din America se află la capătul superior al spectrului. Femeile din China, de exemplu, plâng doar de aproximativ 1,4 ori pe lună, în timp ce bărbații din Bulgaria se pare că plâng doar de 0,3 ori pe lună.
Beneficiile neștiute ale plânsului
Cercetătorii au descoperit că plânsul poate aduce beneficii atât corpului, cât și minții tale, iar aceste beneficii încep la naștere, odată cu primul plâns al bebelușului.
Detoxifică organismul. Există trei tipuri diferite de lacrimi: lacrimi reflexe, lacrimi continue și lacrimi emoționale. Lacrimile reflexe curăță resturile, precum fumul și praful, din ochi. Lacrimile continue vă lubrifiază ochii și ajută la protejarea acestora de infecții. Lacrimile emoționale pot avea multe beneficii pentru sănătate. În timp ce lacrimile continue conțin 98% apă, lacrimile emoționale conțin hormoni de stres și alte toxine. Cercetătorii au teoretizat că plânsul elimină aceste lucruri din sistem, deși sunt necesare mai multe cercetări în acest domeniu.
Citește mai mult AICI.
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCNews și pe Google News
