Tabletă
Desktop
Data actualizării:
Data publicării:
Data publicării:
De ce nimeni nu combate traficul de droguri în România? Cum ajunge un puști de 13 ani să fie consumator? Cazul Vlad, șoferul drogat. Dedesubturile subiectului, discutate cu Țone, specialist antidrog
droguri
Cazul lui Vlad, tânărul drogat care a ucis doi tineri în accidentul rutier de la mare, ridică mai multe probleme. De la an la an, datele oficiale arată că există creșteri constante ale consumului de droguri.
Un puști de 13 ani, care abia se descurcă să traverseze strada, știe de unde să facă rost de droguri. Cum este posibil acest lucru? De unde cumpără un puști de 13 ani droguri? De ce nu reușim să combatem traficul de droguri, astfel încât să nu mai auzim că numărul celor care consumă droguri este în continuă creștere în România? Pentru că de aici ar trebui să înceapă găsirea de soluții pentru a combate drogurile.
Am discutat cu specialistul antidrog - Cătălin Ţone - despre acest subiect.
Anca Murgoci: De ce discuția despre cazul cu șoferul drogat, în vârstă de 19 ani, nu începe de la traficul de droguri? Există și puști de 13 ani care fac rost de droguri. Avem creșteri constante ale consumului, dar noi vorbim doar despre oamenii care se droghează, nu despre dealeri.
Cătălin Țone: Corect! De aici trebuie sa înceapă discuția, de la origini. Drogurile se produc într-un loc, urmează o rută, sunt distribuite și ajung la consumatori. Analiza trebuie făcută în profunzime și trebuie axată pe ceea ce trebuie sa facem pe viitor, la nivel general, pentru creșterea eficienței.
Particular, în acest caz, polițiștii și procurorii antidrog au preluat deja dosarul cu drogurile depistate în mașină (țigara artizanală și comprimatele cu conținut stupefiant), cu câteva ore înaintea accidentului și sunt convins că vor lămuri situația.
De asemenea, am convingerea că se va lămuri și proveniența celorlalte trei tipuri de droguri identificate în organismul tânărului (cocaină, amfetamină și metamfetamină).
Sunt importante răspunsurile privind identificarea persoanei care i-a furnizat drogurile, din ce rețea face parte, de unde le-a procurat și, de ce nu, cine le-a introdus în țară sau cum au fost deturnate din circuitul legal.
Anca Murgoci: Cum ajung puștii - chiar și de 13 ani - să ia droguri? De la cine?
Cătălin Țone: Drogurile ajung la noi în țară prin intermediul rețelelor de traficanți care acționează de la nivelul internațional, până la cel stradal. Dealerii care distribuie efectiv drogurile către consumatori se poziționează în locurile, mediile și grupurile propice pentru ei. Adică în mediile școlare, de agrement, de hobby, etc.
De multe ori, dealerii, prin intermediul unor tineri vulnerabili din anturaj, dependenți în cele mai multe cazuri, pătrund și distribuie substanțe stupefiante către cei apropiați.
Din păcate, și în România, distribuția și disponibilitate de droguri a crescut în ultima perioadă, tinerii noștri fiind expuși la acest viciu.
Anca Murgoci: De ce nimeni nu face nimic pentru a opri traficul de droguri dacă acești traficanți practic sunt peste tot, la colț de stradă etc? Practic sunt oameni invizibili, deși sunt peste tot. Faceți-ne să înțelegem...
Cătălin Țone: Sunt structuri specializate în Parchet și Politie. Se face, se lucrează intens, însă este insuficient numărul de lucrători angrenați în această activitate. La nivel național sunt doar în jur de 300 de polițiști antidrog și 15 procurori specializați exclusiv pe antidrog. La aceștia se adaugă și unii procurori DIICOT de la structurile teritoriale care lucrează și dosare pe droguri, pe lângă alte dosare.
De asemenea, sunt și colegii din structurile de combatere a criminalității organizate ale Poliției care îi ajută lucrătorii antidrog. În acest context, eu cred că toate aceste structuri trebuie întărite cu personal și dotare suficientă.
De exemplu, eu consider a fi de maximă urgență, ca la nivel național, să se refacă Direcția Antidrog, în cadrul IGPR, așa cum a fost până în anul 2009, nu un simplu serviciu iar la nivel teritorial, în fiecare județ să funcționeze un serviciu antidrog, nu să fie doar ca acum... doi-trei polițiști.
Și, de asemenea, la nivelul DIICOT ar trebui să existe în fiecare județ cel puțin doi procurori specializați exclusiv pe droguri care să asigure continuitatea activităților procedurale când unul intră în concediu.
Și, pe lângă combatere, prevenirea trebuie întărită și repoziționată. De asemenea, trebuie să dezvoltăm și centre publice de tratament a dependenței în zona post-cură.
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCNews și pe Google News
