De ce încă sunt secretizate anumite documente. Miza: Să fie protejați cei care au venit la putere în anii '90. Exemplul cu Petre Roman

Lavinia Betea a subliniat rolul important pe care Alexandru Bârlădeanu l-a avut în perioada postcomunistă, fiind copreședinte al Adunării Constituante și președinte al Senatului. Bârlădeanu și Corneliu Mănescu au fost „resuscitați” politic după 1990 datorită curajului lor de a semna „Scrisoarea celor 6”, un act de opoziție față de regimul comunist, pe care Ion Iliescu a refuzat să-l semneze. 

„Bârlădeanu chiar a jucat un rol, a fost copreședinte al Adunării Constituante care a făcut Constituția României, a fost președintele Senatului. Oarecum pe drept au fost în '90 resuscitați, și Bârlădeanu, și Corneliu Mănescu, pentru că ei făcuseră un act extrem de periculos. Semnaseră această „Scrisoare a celor 6" pe care viitorul președinte Ion Iliescu nu a vrut să o semneze, deși era mai tânăr decât ei, deși avea cu totul și cu totul alte speranțe de la schimbare, adică avea niște mize. Acești oameni au fost mult mai curajoși și curajul acesta ținea cumva pe un pattern (n.r. model) al lor.

Eu am intervievat foști demnitari din trei generații, mă refer la cărți, interviurile de substanță, de maraton. Sunt aceștia din garda veche, cei care au fost ilegaliști, cei care, așa cum se spune, au pus comunismul ca fanion al României. Sunt apoi cei din generația a doua și pentru mine reprezentativ a fost Ștefan Andrei.

Am avut prilejul să-l intervievez și pe Virgil Măgureanu care este un demnitar de a treia generație pentru că și el vine tot din lumea comunistă. Ion Iliescu este din generația a treia, exact ca și Virgil Măgureanu, dar între ei sunt niște diferențe enorme, între cele trei generații.", a spus Lavinia Betea. 

Documente secretizate

Lavinia Betea a avut acces la dosarele liderilor comuniști pe care i-a intervievat, cu excepția dosarului lui Corneliu Mănescu, deoarece acesta era reținut de Armată. A descoperit că Mănescu fusese succesorul lui Ceaușescu ca șef al Direcției Superioare Politice a Armatei, un indiciu al valorizării sale de către Ceaușescu. 

„Am avut acces la dosarele lor de cadre, mai puțin la dosarul lui Corneliu Mănescu, o să va surprindă poate, Corneliu Mănescu fiind cadru al Armatei. Am aflat și o noutate, el a fost succesorul lui Ceaușescu în funcția de șef al Direcției Superioare Politice a Armatei. Deci Ceaușescu l-a valorizat foarte mult.

Pentru mine a fost un fel de probă de foc, ce mi-au spus ei și oare ce voi afla din dosarele de cadre, cine au fost ei, de fapt, așa cum se mărturiseau partidului.

La dosarul lui Mănescu nu am avut acces pentru că dosarul lui fiind preluat de Armată și reținut de Armată, cu mari intervenții mi s-a dat voie să consult un memoriu de activitate de unde am aflat doar despre cariera lui militară și am găsit o autobiografie din care am putut să văd cum mărturisea el partidului că a fost atras de partid.

La Ion Ioniță nu am avut acces, mi s-a spus că este încă secretizat. Va dați seama după atâția ani...

Vreau să spun că am fost plăcut surprinsă să descopăr că distonau foarte puțin mărturisirile lor făcute mie de ceea ce declaraseră în anii '40 despre biografiile pe care le aveau.", a spus Lavinia Betea. 

De ce sunt secretizate documentele

Lavinia Betea a subliniat că întârzierea accesului la aceste documente este legată de legăturile de familie dintre vechii și noii lideri politici. 

„Au trecut 30 de ani, s-a schimbat regimul, iată că accesul la documente e în continuare blocat. Au tras de timp cât se poate de mult.”, a spus Val Vâlcu.

„Da, s-a tras mult de timp. Miza este foarte importantă.

În primul rând, legăturile de familie dintre cei din trecut și cei care au venit după '90. Bârlădeanu, de fapt, o și spune: CFSN-ul s-a constituit exact cum s-a constituit Comitetul Central în 1945. S-au cunoscut unii pe alții și s-au adus unii pe alții.

Bârlădeanu spunea acest lucru despre nucleul decizional, dar mi-a fost dat să văd ce hram purtau oamenii care au venit după '90 și ce se află în primul strat dinainte. Deci mizele erau foarte mari. Singura ideologie pe care noi am avut-o din '90 încoace - și de care au făcut nu uz, ci abuz, toate partidele - a fost anticomunismul.”, a spus Lavinia Betea. 

Miza principală a fost protejarea și consolidarea pozițiilor celor care au preluat puterea

În discuția celor doi s-a evidențiat că, după 1989, miza principală a fost protejarea și consolidarea pozițiilor celor care au preluat puterea. Val Vâlcu a subliniat că, deși Petre Roman a fost numit premier, informațiile detaliate despre legăturile sale nu erau accesibile. Potrivit Laviniei Betea, Valter Roman, tatăl lui Petre Roman, avea conexiuni semnificative cu Moscova. Aceasta a adăugat că, de fapt, Ion Iliescu și Petre Roman aveau deja o relație strânsă înainte de numirea lui Petre Roman, sugerând că această apropiere a fost parte a strategiei de protejare a noii conduceri. 

„Luăm cel mai clar exemplu: când s-a anunțat că a fost numit premier Petre Roman. Mie personal nu mi-a spus nimic. Eram în facultate. Dacă pe schema asta se deschideau arhivele, ai fi aflat că ...", a spus Val Vâlcu.

„Nu-l găseai pe Petre Roman în arhive. Îl găseai pe Valter Roman și pe Valter Roman nici acum nu îl găsim integral pentru că Valter Roman a venit de la Moscova după război.”, a spus Lavinia Betea. 

„Dar pe acest mecanism ai fi aflat tot felul de legături ale celor care aveau puterea.”, a spus Val Vâlcu.

„Am fost foarte surprinsă când am aflat de la Virgil Măgureanu că pe Petre Roman l-a numit Ion Iliescu premier în 22 decembrie, dar noi am aflat în 25. Deci ei se cunoșteau de dinainte, adică Ion Iliescu era într-o stare de amiciție cu Valter Roman.

Am recitit memoriile unuia dintre foștii aghiotanți ai lui Ceaușescu și ai lui Maurer, generalul Dragoș Simionescu, care spune la un moment dat că Maurer, pensionar fiind, avea misiunea de la Ceaușescu să cheme anumiți oameni, să încerce să-i lămurească că nu prea e bine să comenteze cu alții despre politica lui, mai ales pe aceia care erau în niște relații apropiate cu sovieticii și cărora nu li se putea face nimic. Și scrie Dragoș Simionescu că printre cei chemați era Valter Roman. Sigur că aghiotantul nu avea acces să audă toată conversația, dar aghiotantul știa de ce este acela chemat.”, a spus Lavinia Betea.

Arhivele Armatei, inaccesibile cercetătorilor români, dar disponibile pentru cei străini

Potrivit Laviniei Betea, cartea „Războiul sfânt al României”, scrisă de un cercetător american, bazată pe arhivele Armatei Române, oferă perspective îngrijorătoare despre tratamentele abominabile aplicate în Moldova și Găgăuzia în perioada în care zona respectivă a fost sub ocupația Armatei Române. Lavinia Betea a subliniat faptul că arhivele Armatei sunt inaccesibile cercetătorilor români, dar disponibile pentru cei străini, și a punctat cum aceste descoperiri explică ostilitatea localnicilor față de români.

„Am citit o carte care m-a zguduit, deși nu este o carte care să fie citită de oameni iubitori de beletristică. Un american și-a dat doctoratul despre Al Doilea Război Mondial al României, partea aceasta de propagandă, „Războiul sfânt al României" se numește cartea, în care, consultând arhivele Armatei - culmea este că arhivele Armatei nu se deschid cercetătorului român, în cazul meu, dar dacă vine un american, dintr-o dată sunt cu brațele deschise - americanul acesta scrie niște lucruri care m-au făcut să înțeleg de ce atât de multă lume din Moldova, din Găgăuzia este ostilă românilor, când am văzut cât de multe lucruri s-au petrecut acolo, lucruri abominabile, în timpul în care zona respectivă a fost sub ocupația Armatei Române. Ei erau într-adevăr în pericol de moarte ca adepți ai unui partid comunist care recunoștea că i se află conducerea la Moscova, capitala țării cu care România se află în război.”, a spus Lavinia Betea la interviurile DC News.

Interviul a fost realizat luni, 12 august 2024, și difuzat joi, 15 august.

  Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCNews și pe Google News