De ce în România ai „șanse” mai mari să mori din cauza cancerului decât în alte țări. Cum am putea ieși imediat de pe primul loc în topul deceselor în Europa

Situația grea în care se află pacienții din România este dată ca exemplu într-un editorial Politico în care este analizată piața produselor farmaceutice din Uniunea Europeană.

„Un medic din România așteaptă în medie doi ani pentru a putea prescrie același medicament de ultimă oră cum o face omologul său din Germania. Dacă cineva suferă de o boală care pune viața în pericol, cum ar fi cancerul, aceasta este diferența dintre viață și moarte. Factorii de decizie sunt conștienți de problemă și doresc să o schimbe.

Pacienții din statele membre occidentale și mai bogate au acces la 90% din medicamentele nou aprobate. În statele membre estice și cele mai mici, acest număr este de până la 10%”, a recunoscut comisarul pentru sănătate, Stella Kyriakides, într-un discurs din aprilie. „Acest lucru este cu adevărat inacceptabil”, a spus Kyriakides.

Pacienții blocului european nu au acces la aceleași medicamente disponibile atunci când se luptă cu boala. Jurnalistul Val Vâlcu a explicat de ce există o distanță mare între apariția medicamentelor în Europa de Vest și venirea lor în România.

Aproape un milion de angajați români nu plătesc, în acest moment, contribuția la asigurările de sănătate

Peste 880.000 de angajați din domenii precum construcții, agricultură sau industria alimentară nu plătesc contribuția de asigurări sociale de sănătate (CASS). În acest fel, lunar la bugetul Fondului Național Unic de Asigurări de Sănătate, lipsesc circa 400 de milioane de lei. 

Dacă țările bogate alocă în jur de 100 de euro pe zi pe tratamentele pentru un caz cu cancer, în Estul Europei se alocă între 13-16 euro,  de cinci-șase ori mai puțin

„În Occident, pentru o zi de tratament pentru un pacient se cheltuie în jur de 100 euro. În țările din Est, cum ar fi Polonia, Lituania, se cheltuie... 13 euro, iar în România cred că sub 10 euro. Aici este principala problemă: Când vorbim de piața produselor farmaceutice, capacitatea de plată este foarte mică. 

Veți spune: „de unde banii?” Păi, în 1997, speram cu toții că sistemul asigurărilor va aduce bani mai mulți la bugetul pentru sănătate, ceea ce a și făcut când era contribuția 15 procente din venituri. Între timp, pentru a fi economia dinamică, pentru a nu împovăra muncitorul sau angajatorul, contribuția a ajuns la 10 procente din venituri. Sunt prea puțini bani. Nu poți să pretinzi că vei conduce o limuzină când tu nu ai bani nici de autobuz. Aceștia sunt banii, despre asta vorbim”, a zis jurnalistul Val Vâlcu în cadrul emisiunii „News pass” cu Laura Chiriac de la B1 TV.

„De ce sunt oameni scutiți de plata asigurărilor de sănătate? De ce nu îi scutim, de exemplu, de plata RCA-ului sau de plata oricărui tip de asigurare? De ce îi scutim de plata asigurărilor de sănătate?!”, a mai spus jurnalistul.

Pacienții din statele membre occidentale și mai bogate au acces la 90% din medicamentele nou aprobate. În statele membre estice și cele mai mici, acest număr este de până la 10%

Întrebat dacă în cazul în care s-ar elimina excepțiile privind plata asigurărilor de sănătate, medicamentele ar ajunge mai repede în România, Val Vâlcu a zis: „Da. Vorbim despre un milion de persoane. Cu aceste contribuții mici cât sunt ele, se fac multe milioane care înseamnă niște tratamente cu soluții inovatoare. Banii s-ar simți în bugetul sănătății”. 

În plus, prețul medicamentelor este stabilit de stat, iar în Estul continentului, statele aprobă prețuri mai mici de referință decât în Vest, ceea ce face neatractive aceste piețe. Așa că firmele de medicamente vor lansa mai întâi în Occident un produs inovativ, pentru ca prețul mic din Est să nu scadă performanța din țările bogate.

„Prețul medicamentelor este stabilit de către statele naționale. România a adoptat politica celui mai mic preț, adică medicamentul A sau B să aibă prețul cel mai mic. De aceea, producătorii evită piața românească. Dacă se înregistreză repede în România cu un preț mic, trage în jos prețul din piețe importante”, a zis jurnalistul Val Vâlcu la B1 TV.

De asemenea, procesul birocratic de înregistrare a medicamentului este mai greoi în unele țări, printre care și România. Lipsa de personal de la Agenția Națională a Medicamentului a dus la pierderea a sute de milioane de euro care ar fi fost investite în studii clinice și întârzie înregistrarea noilor medicamente.

VEZI ȘI: România, exemplu negativ într-un editorial Politico: Un medic așteaptă doi ani mai mult ca în Germania - https://www.dcnews.ro/romania-exemplu-negativ-intr-un-editorial-politico-un-medic-asteapta-doi-ani-mai-mult-ca-in-germania_932565.html

  Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCNews și pe Google News