Tabletă
Desktop
Data actualizării:
Data publicării:
Data publicării:
De ce alimentele au atins prețuri astonomice? Principalele motive ale scumpirii alimentelor
Fotografie de la Giuseppe Russo/ Pexels
300 de milioane de oameni din lume nu au suficientă hrană, iar dintre aceștia, 44 de milioane din 38 de țări diferite sunt în pragul foametei: aceasta este alarma trasă de șeful Programului Alimentar Mondial, David Beasley, în cursul reuniunii Consiliului de Securitate al ONU din 19 mai.
De la pandemie la războiul din Ucraina, de la prețurile carburanților la evenimente climatice extreme: motivele alimentelor scumpe și crizei alimentare
Prețul alimentelor este la cel mai ridicat nivel din 1990, iar consecințele în cascadă ale războiului dintre Rusia și Ucraina riscă să creeze, încă din 2023, o problemă globală nu doar a costurilor, ci și a disponibilității alimentelor.
Combustibil foarte scump
Creșterea prețurilor la alimente, la nivel mondial, se datorează în primul rând declanșării pandemiei de Covid în 2020: întreruperii lanțurilor de aprovizionare dictate de blocări i s-a alăturat creșterea prețului combustibililor fosili, care are efecte concrete asupra industriei alimentare.
După cum explică un articol publicat în New Scientist, sectorul agricol folosește pe scară largă combustibilii fosili pentru producția de îngrășăminte, procesarea și transportul produselor finite. Conform unei estimări din 2019, 64% din variabilitatea prețurilor la alimente ar putea fi explicată de prețurile la combustibil.
Războiul din Ucraina
Pe de o parte, ocuparea Ucrainei de către Rusia provoacă o penurie directă de produse alimentare: în 2019, Ucraina a produs 9% din exporturile mondiale de grâu, 16% de porumb, 10% de orz și 40% de ulei de floarea soarelui. Pe de altă parte, conflictul a crescut și mai mult costurile combustibililor fosili determinând o creștere indirectă a prețurilor la alimente.
Toate acestea au avut loc în cel mai puțin indicat moment din istoria recentă, brusc și cu multe țări deja îndatorate din cauza situației dificile în urma pandemiei. Cele mai grave repercusiuni se văd în prezent în Republica Democrată Congo, Afganistan, Etiopia și Yemen, dar criza afectează și familiile cu venituri mici din țările mai bogate.
Alimente care zac blocate în depozite
Criza ar putea dura ani de zile. Ucraina are încă stocuri semnificative de grâu și ulei de floarea-soarelui, dar cu porturile controlate de ruși la Marea Neagră, lipsește infrastructura pentru a le exporta în restul lumii.
Dacă spațiul ocupat de aceste mărfuri nu este degajat, nu va fi suficient pentru a depozita noua recoltă. Așadar, în timp ce lumea moare de foame, întregul sistem agricol al țării riscă să facă ravagii, în ceea ce Beasley a numit „o declarație de război la adresa securității alimentare globale care va avea ca rezultat foamete, destabilizare și migrație în masă în întreaga lume”.
Prețurile la îngrășăminte în continuă creșterea
Un alt pas important în înțelegerea situației este creșterea prețurilor îngrășămintelor, ale căror prețuri crescuseră deja din 2020. De menționat că atât Rusia, cât și Ucraina sunt doi mari exportatori ai lumii. Prețul îngrășămintelor s-a triplat față de înainte de Covid, iar mulți cultivatori nu își mai permit să le folosească sau apelează la culturi care necesită mai puțin tratament.
Factorul climatic
De parcă nu ar fi de ajuns, fenomenele meteorologice extreme au avut un impact sever asupra culturilor: în China, ploile abundente ar putea face ca recolta de grâu din acest an să fie cea mai proastă înregistrată; Australia și Africa de Sud s-au luptat cu inundațiile, SUA cu seceta, India și Pakistanul cu valuri de căldură record.
Cu atât de mulți factori în joc, prețurile la alimente la nivel mondial s-ar putea chiar și mai înrăutăți.
Ce putem face? Soluția este simplă doar pe hârtie
Trebuie să producem mai multe alimente folosind mai puțin pământ și, în același timp, să ne reducem dependența de combustibilii fosili. În comparație cu situația actuală, o mai mare diversitate a culturilor de care depind cea mai mare parte a necesarului nostru caloric ar face sectorul alimentar mai rezistent la șocurile politice și ale istoriei.
Unele acțiuni care pot fi întreprinse acum sunt utilizarea terenului disponibil pentru a produce alimente și nu biocombustibili și reducerea consumului de carne (astfel încât terenul folosit pentru producerea furajelor să poată găzdui culturi pentru consum uman).
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCNews și pe Google News
