Ministerul Finanţelor (MF) a planificat, în luna mai 2023, împrumuturi de la băncile comerciale în valoare de 5,1 miliarde de lei, la care se poate adăuga suma de 690 milioane de lei prin sesiuni suplimentare de oferte necompetitive, aferente licitaţiilor de obligaţiuni.

Suma totală, de 5,79 de miliarde de lei, este cu 1,84 miliarde lei mai mică faţă de cea care a fost programată în aprilie, de 7,63 de miliarde lei, şi va fi destinată refinanţării datoriei publice şi finanţării deficitului bugetului de stat.

Conform prospectului publicat în Monitorul Oficial, instituţia a programat, în data de 8 mai 2023, o licitaţie pentru o emisiune de certificate de trezorerie cu discount, în valoare de 500 milioane de lei, cu scadenţa în 29 aprilie 2024.

De asemenea, pe parcursul lunii mai vor fi lansate opt emisiuni de obligaţiuni de tip benchmark, cu o valoare totală de 4,6 miliarde de lei, urmate a doua zi de o sesiune suplimentară de oferte necompetitive, cu o valoare de 15% din valoarea iniţială a emisiunii de obligaţiuni (690 milioane de lei în total).

Astfel, au fost programate trei licitaţii pentru emisiuni de 700 de milioane de lei - în zilele de 15 mai, 18 mai şi 29 mai, două licitaţii pentru emisiuni de 600 milioane lei, amândouă în data de 4 mai, două licitaţii pentru emisiuni de 500 milioane lei, în 11 mai şi 22 mai, şi o licitaţie pentru o emisiune de obligaţiuni de 300 milioane lei, în 25 mai, scrie Agerpres.

România, deficit guvernamental aproape dublu faţă de media UE în 2022

Deficitul guvernamental a scăzut în 2022 comparativ cu 2021 atât în Uniunea Europeană, cât şi în zona euro, arată datele preliminare pentru anul 2022 publicate vineri de Eurostat.

Deficitul guvernamental în zona euro a scăzut de la 5,3% din PIB în 2021 până la 3,6% din PIB în 2022, în timp ce în Uniunea Europeană a scăzut de la 4,8% din PIB până la 3,4% din PIB, potrivit datelor Eurostat, consultate de Agerpres. În 2022, nu mai puţin de 20 de state membre UE au raportat un deficit guvernamental, cele mai mari fiind înregistrate în Italia (8% din PIB), România şi Ungaria (ambele cu un deficit guvernamental de 6,2% din PIB).

În cazul României, deficitul guvernamental s-a redus totuşi de la 7,1% din PIB în 2021, până la 6,2% din PIB în 2022, potrivit datelor Eurostat. 11 state membre UE au încheiat anul 2022 cu un deficit guvernamental mai mare de 3% din PIB. În schimb, şase state membre au înregistrat un excedent guvernamental, în frunte fiind Danemarca (3,3% din PIB), Cipru (2,1% din PIB) şi Irlanda (1,6% din PIB). Ţările de Jos au raportat o situaţie de echilibru în ceea ce priveşte sectorul guvernamental.

La finele lui 2022, cel mai scăzut nivel al raportului datorie/PIB se înregistra în Estonia (18,4%), Bulgaria (22,9%) şi Luxemburg (24,6%). În schimb, 13 state membre aveau un raport datorie/PIB mai mare de 60%, cele mai mari fiind cele din Grecia (171,3%), Italia (144,4%), Portugalia (113,9%) şi Spania (113,2%).

Pentru România, datele Eurostat arată că datoria guvernamentală a scăzut de la 48,6% din PIB în 2021, până la 47,3% din PIB în 2022. „Eurostat furnizează date privind deficitul guvernamental şi datoria publică pentru anii 2019-2022, pe baza cifrelor raportate de statele membre ale UE în prima notificare din 2023, pentru aplicarea procedurii de deficit excesiv. Aceasta notificare se bazează pe sistemul naţional de conturi ESA 2010. Aceasta comunicare include, de asemenea, date privind cheltuielile şi veniturile publice”, precizează Eurostat.

 

  Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCNews și pe Google News