Tabletă
Desktop
Data publicării:
Datoria guvernamentală, la 49,2% din PIB încă din aprilie
Fotografie de la Mikhail Nilov, Pexels
Datoria publică a României nu se mai opreşte din crescut şi se apropie rapid de 50%.
Datoria administraţiei publice (datoria guvernamentală) a crescut, în aprilie 2022, la 602,871 miliarde de lei, de la 593,972 miliarde de lei, în luna precedentă, conform datelor centralizate de Ministerul Finanţelor.
Raportat la PIB, datoria guvernamentală s-a majorat la 49,2%, de la 48,4% la sfârşitul lui martie.
Datoria pe termen mediu şi lung a crescut, în aprilie, la 582,983 miliarde de lei, iar cea pe termen scurt a scăzut la 19,888 miliarde de lei.
Cea mai mare parte din această datorie, respectiv 498,646 miliarde de lei, era reprezentată de titluri de stat. Împrumuturile se cifrau la 94,522 miliarde de lei.
O sumă de 264,98 miliarde de lei era datorie guvernamentală în lei, 288,915 miliarde de lei reprezenta datorie guvernamentală în euro şi 47,592 miliarde de lei datorie în dolari americani (echivalent).
Datoria administraţiei publice centrale se ridica, la sfârşitul lui aprilie, la 585,44 miliarde lei, din care 565,566 miliarde de lei pe termen mediu şi lung. Cea mai mare parte a datoriei administraţiei centrale era contractată în euro (284,787 miliarde de lei, echivalent) şi în lei (251,677 miliarde de lei).
Datoria administraţiei publice locale se cifra la 17,431 miliarde de lei, din care 17,417 miliarde de lei pe termen mediu şi lung.
Conform datelor MF, datoria externă a administraţiei publice era de 307,088 miliarde de lei (25% din PIB), din care 302,207 miliarde de lei datorie externă a administraţiei publice centrale şi 4,881 miliarde de lei datoria externă a administraţiei publice locale, scrie Agerpres.
România se împrumută la dobânzi de patru ori mai mari decât țările din zona euro. Ce-l sperie pe prof. Coșea: Cel mai mare pericol în lunile următoare
O sinteză realizată de Banca Centrală Europeană arată că România se împrumută la cele mai mari dobânzi de pe piețele externe, depășind Ungaria și Polonia și chiar de patru decât țările din zona euro.
Făcând o paranteză, amintim afirmația ministrului de Finanțe, Adrian Câciu: ”România nu se împrumută cu 9,3%, ci cu 8,6%”.
În același timp, deficitul comercial al României a crescut de la 12,7 miliarde de euro în primele cinci luni ale anului 2022, cu 3,8 miliarde. Asta pentru că România importă mai mult decât exportă, inclusiv produse pe care le-ar putea produce pe plan intern, precum alimente sau îngrășăminte.
Profesorul Mircea Coşea, doctor în ştiinţe economice, a explicat că un deficit comercial foarte mare înseamnă că trăim practic pe datorie.
”Pericolul cel mai mare pe care îl are România în viitoarele luni este tocmai acest deficit comercial. Deficitul comercial înseamnă, de fapt, că ne împrumutăm, că trăim din împrumut. Or, acest împrumut devine din ce în ce mai scump, deja a devenit foarte scump, ne împrumutăm. Dobânzile au depăşit orice imaginaţie. Acum un a,n nici nu ne venea să credem că putem să ajungem la astfel de dobânzi. România nu poate de câtva timp să regleze acest deficit comercial din cauze foarte simple. Structura economiei româneşti nu este la nivelul mediei europene, deci exporturile pe care le facem nu au atâta valoare adăugată încât să echilibreze importurile. Acum, pe cinci luni, totuşi trebuie să remarcăm un lucru, că exporturile au fost, în principal, produs al industriei. Dacă ne uităm, însă, mai profund la ceea ce exportăm noi, vedem că exportăm în principal industria auto. Ori, după părerea mea, industria auto intră într-un pericol major în viitoarele luni, pentru că principalul exportator care este Renault-Dacia Mioveni este supus unor transformări importante din punct de vedere al capitalului, nu ştim exact ce se întâmplă. Suntem într-o situaţie dificilă şi din cauza faptului că această criză a gazului va aduce scăderi în industria auto în ţările occidentale ale Europei, cărora noi le exportăm aceste produse, subansamble, maşini şi aşa mai departe. Deci, scăderea producţiei acolo va duce şi la scăderea exporturilor. Pe de altă parte, şi la importuri, văd că importăm maşini, utilaje, asta înseamnă că există un interes pentru investiţii şi că există investiţii care se fac în România. Problema care mă sperie puţin este că continuăm să avem un import important de produse alimentare. Pe de altă parte, continuăm să importăm combustibil mult, asta înseamnă că nu reuşim să mărim producţia internă, şi îngrăşăminte. Avem nevoie de îngrăşăminte, nu mai producem cât trebuie, importăm.” a spus prof. Coșea, conform Rador.
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCNews și pe Google News
