Tabletă
Desktop
Data publicării:
Dan Tartagă, patronul Fabricii de Zahăr Bod, condamnat la cinci ani de închisoare
Autor: DCNews Team | Categorie: Arhiva
tartaga
Curtea de Apel Alba l-a condamnat pe omul de afaceri braşovean Dan Tartagă, patronul Fabricii de Zahăr Bod, la cinci ani cu executare, după nouă ani de procese şi după ce în primă instanţă fusese achitat. Aceeaşi pedeapsă a primit-o şi Nicolae Pişcu, fost director la Banca Agricolă Braşov.
Autor: Adrian Stroescu
Dan Tartaga a fost deferit justiţiei sub acuzaţiile de fals în declaraţii, uz de fals, instigare la fals intelectual, înşelăciune, folosirea cu rea-credinţă a creditelor societăţii şi încasarea ilegală de dividende.
Potrivit rechizitorului în baza căruia cei doi au fost trimişi în judecată, anchetatorii au stabilit că, în cursul anului 1998, Dan Tartagă, în calitate de reprezentant al SC Darcom SRL Braşov, a participat la licitaţia privind achiziţionarea pachetului majoritar de acţiuni la Fabrica de Zahăr Bod, prilej cu care s-a folosit de un certificat fiscal ce atesta nereal că societatea lui nu avea credite nerambursabile către stat. Pentru achiziţionarea acţiunilor, Tartagă a solicitat Băncii Agricole Braşov acordarea unui credit cu dobândă subvenţionată, în valoare de 12 miliarde de lei vechi.
Pentru obţinerea creditului a beneficiat de ajutorul angajaţilor băncii, susţin anchetatorii, depunând acte false privind încheierea a 663 contracte de arendare a unor terenuri de pe raza judeţului Braşov, comunele Feldioara, Bod şi Ghimbav. Omul de afaceri a schimbat, apoi, susţin anchetatorii, destinaţia creditului obţinut, folosind banii pentru achitarea altor credite mai vechi de la Banca Agricolă şi şi-a cumpărat chiar şi un apartament în Bucureşti, pe Bulevardul Unirii.
Nicolae Pişcu a acordat creditul cu încălcarea normelor bancare, în plus semnând 28 de ordine de plată emise de Tartagă, şi a avalizat patru bilete la ordin emise de firma Darcom, în valoare de 88,8 miliarde de lei, fără documente justificative, fără avizul Serviciului de Credite şi al Comitetului de Risc. Din cercetările procurorilor a reieşit faptul că directorul Băncii Agricole (actualmente Raiffeisen Bank) Braşov a acţionat în mod asemănător şi faţă de alte societăţi, acordându-le credite situate între 4 şi 10 miliarde de lei.
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCNews și pe Google News
