CURS BNR pentru weekend și luni, 12, 13, 14 noiembrie 2022: Euro a scăzut, dar dolarul s-a prăbușit. Cădere liberă în raport cu leul
Autor: Roxana Neagu | Publicat pe: 12 noi 2022, 08:52
WhatsApp
foto pexels/ Curs BNR
foto pexels/ Curs BNR
Banca Națională a României a făcut anunțul despre euro și dolar. 

CURS BNR pentru weekend și luni, 12, 13, 14 noiembrie 2022: Euro a scăzut sub 4,9 lei la cursul BNR. Vineri, a fost raportat de Banca Națională a României, în raport cu moneda românească, la 4,8902 lei, după o scădere cu 0,0017 lei. 

CURS BNR pentru weekend și luni, 12, 13, 14 noiembrie 2022: Dolarul SUA a înregistrat o prăbușire și mai accentuată. 4,7644 lei este valoarea raportată vineri, 11 noiembrie 2022, în urma unei scăderi cu 0,1563 lei. Cu o zi înainte, depășea 4,9 lei. 

CURS BNR pentru weekend și luni, 12, 13, 14 noiembrie 2022: Francul elvețian se menține sub 5 lei, la 4,9579 lei (-0,0143 lei). 

CURS BNR pentru weekend și luni, 12, 13, 14 noiembrie 2022: Și lira sterlină a scăzut la 5,5885 lei (-0,0067 lei). 

CURS BNR pentru weekend și luni, 12, 13, 14 noiembrie 2022: Gramul de aur a ajuns la 269,8428 lei, după o scădere cu -0,1693 lei. 

Raportul EURO - DOLAR SUA a ajuns la 1 EURO = 1,0264 USD. 

Toate cotațiile de vineri, 11 noiembrie 2022, sunt valabile pentru toate tranzacțiile din weekend și de luni, respectiv în zilele de 12, 13 și 14 noiembrie 2022. 

Comisia Europeană, anunț despre economia zonei euro

Comisia Europeană a îmbunătăţit vineri estimările privind creşterea economiei zonei euro în acest an, de la 2,7% cât anticipa în iulie până la 3,2%, în timp ce UE ar urma să înregistreze o expansiune de 3,3% în 2022, transmite Reuters.

În 2023 creşterea va încetini semnificativ, PIB-ul zonei euro şi al UE urmând să înregistreze un avans de doar 0,3%.

Comisia Europeană se aşteaptă la o contractare a economiei zonei euro în ultimele trei luni din 2022 şi în primul trimestru din 2023, în principal din cauza creşterii preţului energiei, provocat de invadarea Ucrainei de către Rusia.

Cu excepţia celor două trimestre de scădere economică - recesiune tehnică - rata şomajului în zona euro, nivelul deficitului şi al datoriei nu se vor deteriora foarte mult, arată previziunile Executivului comunitar.

În 2023, deficitul bugetar al zonei euro ar urma să se adâncească la 3,7% din PIB, de la un nivel estimat de 3,5% din PIB în acest an. În UE, deficitul se va situa la 3,4% din PIB anul acesta şi la 3,6% din PIB anul viitor.

De asemenea, rata inflaţiei în zona euro ar urma să crească la 8,5% în 2022, urmând să scadă la 6% în 2023, în timp ce în UE rata inflaţiei va ajunge la 9,3% în 2022, urmând să coboare la 7% în 2023.

Nivelul datoriei publice ca procent din PIB în zona euro va ajunge la 92,3% în 2023, de la 93,6% în 2022, urmând să scadă la 91,4% în 2024. 

Vești bune de la Comisia Europeană pentru economia românească

Comisia Europeană a îmbunătăţit estimările privind creşterea economiei româneşti în acest an, de la 3,9% cât anticipa în iulie până la 5,8%, conform previziunilor economice de toamnă, publicate vineri.

În primul semestru din 2022, economia României a crescut în ritm anual cu 5,7%

În special, consumul privat şi investiţiile au crescut puternic, pe măsură ce restricţiile din pandemie au fost ridicate, permiţând ca cererea înfrânată să recupereze decalajul. În plus, o piaţă a muncii solidă, cu o creştere mai mare a ocupării forţei de muncă şi majorarea salariilor, a susţinut venitul disponibil, la fel ca măsurile guvernamentale de atenuare a impactului preţurilor ridicate la energie, se arată în raportul CE, scrie Agerpres.

Totuşi, în semestrul doi din 2022 şi ulterior, consecinţele invadării Ucrainei de către Rusia, inflaţia ridicată, înăsprirea politicii monetare şi controlul puternic al lichidităţii ar urma să încetinească semnificativ creşterea PIB-ului. Sectoare precum agricultura, industria extractivă şi chimică ar urma să fie afectate în mod deosebit, avertizează Comisia Europeană.

Totuşi, după 2022 şi datorită afluxului preconizat de fonduri europene, în special de la Facilitatea de redresare şi rezilienţă, formarea brută de capital fix ar urma să sprijine avansul PIB-ului. Creşterea consumului privat este de aşteptat să rămână doar pozitivă, deoarece inflaţia reduce venitul disponibil al gospodăriilor, în timp ce schemele de sprijin guvernamentale şi o piaţă a muncii rezistentă oferă un anumit sprijin.

Citește continuarea aici

Google News icon  Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCNews și pe Google News

WhatsApp
Iti place noua modalitate de votare pe dcnews.ro?