Cum văd românii lumea în care trăiesc. STUDIU IRES

Intitulat "Prin ochii victimelor. Reprezentări sociale ale dreptăţii sociale în România", studiul a fost prezentat vineri de sociologul Vasile Dîncu, în cadrul conferinţei "Perspective actuale asupra dreptăţii sociale. Concepte, teorii şi practici contemporane", organizată de Universitatea din Bucureşti. 

Potrivit studiului, 67% dintre intervievaţi consideră că societatea românească este mai degrabă injustă, în timp ce doar 26% spun că este mai degrabă justă. Percepţia că societatea este injustă este mai pregnantă în rândul femeilor şi al persoanelor trecute de vârsta de 35 de ani şi este asociată şi cu o pondere mai ridicată a nemulţumiţilor cu privire la propria situaţie socială şi economică. 

De asemenea, românii au percepţia unei lumi în care nedreptatea şi inegalităţile vor creşte în anii viitori, 44% dintre subiecţi răspunzând afirmativ la întrebarea privind evoluţia inegalităţilor în viitor, în timp ce 29% cred că vor rămâne la fel, iar 19% că vor scădea. 

67% din români se auto-poziţionează în clasa de mijloc, în funcţie de venit şi de avere

Deşi mai bine de jumătate dintre cetăţenii români se simt neintegraţi în societate şi simt că le sunt afectate drepturile fundamentale, aceştia manifestă un "optimism ciudat" în ceea ce priveşte viitorul evoluţiilor copiilor lor, în ciuda faptului că sunt convinşi că inegalităţile vor creşte, relevă cercetarea IRES. 

Aproape jumătate dintre români cred că norocul şi întâmplarea sunt cei mai importanţi actori ai reuşitei, cei mai mulţi dintre români dând vina pe societate sau pe soartă pentru că sunt oameni săraci şi doar unul din cinci cetăţeni consideră că meritul şi talentul este factorul care discriminează. 

[citeste si]

Potrivit studiului, când se reprezintă pe scara socială, românii se iluzionează că două treimi sunt în clasa de mijloc, ceea ce duce la imaginea unei societăţi care se sprijină pe o bază foarte şubredă. Astfel, cei mai mulţi dintre români - 67% - se auto-poziţionează în clasa de mijloc, în funcţie de venit şi de avere; 29% spun că s-ar încadra în clasa de jos, în timp ce doar 2% apreciază că fac parte din clasa de sus. 

Într-un "clasament al fricilor", pentru sănătate 85% dintre cei intervievaţi sunt foarte sau destul de preocupaţi, apoi nivelul de trai - care îi preocupă în mare şi foarte mare măsură pe 84% dintre respondenţi, evoluţia locurilor de muncă - 81%, securitatea persoanei şi politicile anticorupţie - câte 75%, nivelul salariilor şi al pensiilor - câte 68%, sărăcie şi securitatea României - câte 67%. Totodată, aspectele de care sunt preocupaţi în mare măsură doar două treimi dintre respondenţi sunt: crizele financiare - 65%, evoluţia inflaţiei - 61%, situaţia Europei - 56%, evoluţiile geopolitice recente - 49% şi şomajul - 41%, evidenţiază studiul IRES, citat de Agerpres. 

Intoleranță mare de jur-împrejur

Conform studiului, intoleranţa este destul de mare, peste trei sferturi dintre români considerând că cei mai mulţi oameni încearcă să profite de pe urma celorlalţi. „Gradul de toleranţă al românilor este mai scăzut în privinţa persoanelor cu altă orientare sexuală, a imigranţilor şi a persoanelor de etnie romă şi mai ridicat în cazul persoanelor cu dizabilităţi sau cu altă religie”, relevă cercetarea. 

Studiul mai evidenţiază că „românii îşi pierd încrederea în instituţii, chiar dacă aşteaptă ca statul să vină să îi salveze, pierzându-şi încrederea şi în ceilalţi români”. „Neîncrederea devine o adevărată ciumă emoţională, provocând, în fond, un fel de desocializare. (...) Neîncrederea se apropie încet-încet de intoleranţă şi, mai ales, de greutatea asocierii pentru acţiune comună. Sindicatele şi-au pierdut credibilitatea, iar organizaţiile neguvernamentale nu mai sunt ce erau în anii '90”, se precizează în concluziile studiului, prezentate de prof. univ. dr. Vasile Dîncu.

Cercetarea a fost realizată în perioada 14-20 martie 2017, pe un eşantion de 920 de persoane, cu vârsta de minimum 18 ani, având o marjă de eroare de plus/minus 3,3%.