Doamna Florinela Georgescu a subliniat că estimările pe termen lung trebuie tratate cu rezervă, dar conform centrelor de prognoză sezonieră și Programului Copernicus al Comisiei Europene, există o probabilitate mare ca lunile iulie, august și posibil septembrie să fie caracterizate de temperaturi medii ridicate.

"Noi spunem întotdeauna că estimările pe durată mai lungă trebuie luate cu mare rezervă, dar deocamdată părerea centrelor care fac prognoze sezoniere și, în primul rând, părerea Programului Copernicus al Comisiei Europene, arată că există mari șanse ca lunile viitoare, iulie, august, poate chiar și septembrie, să fie caracterizate de temperaturi medii mai ridicate decât media ultimelor decenii", a spus aceasta.

Aceasta a menționat că estimările pentru temperatura medie lunară și cantitatea totală de precipitații sunt realizate pe baza unor intervale variabile de temperaturi și probabilitatea unei cantități mai scăzute de precipitații.

"Spun des cuvântul medie, pentru că estimările acestea se fac pentru temperatura medie lunară și pentru cantitatea totală de precipitații. Deci mai puțin putem avea informații despre cum anume obțin acea temperatură medie mai ridicată (cum spuneam, posibil față de media ultimelor decenii) și cum anume obțin acea cantitate totală de precipitații care pare a fi deficitară, pentru că o temperatură medie se poate obține din intervale cu foarte cald și alte intervale cu ceva mai rece decât normalul.

De aceea, recomandăm folosirea altor produse, de exemplu a estimărilor săptămânale, care sigur ne arată ce s-ar putea întâmpla doar pentru următoarele 4 săptămâni, dar pot fi acele informații mai de încredere decât estimarea lunară. Nu neapărat că estimarea lunară nu s-a realizat, doar că lipsește acel plus de informație referitor la care intervale vor fi cu temperaturile cele mai ridicate, care cu probabilitate mai mare de temperaturi ușor mai scăzute și poate mai multă instabilitate atmosferică.

Altfel spus, nu ne programăm niciodată concediu în funcție de estimările sezoniere pentru că acele produse se adresează în primul rând decidenților economici, celor pentru care este importantă o temperatură medie și o cantitate maximă de precipitații, se adresează celor care gestionează resursa de apă (și de aici resursa energetică și pentru cei care decid în agricultură, evident).

Cu toții privim cu atenție aceste estimări pentru că estimarea pentru 1 iulie poate fi un semnal despre ce am avea nevoie inclusiv privind protecția populației contra fenomenelor metodologice severe. Pentru că această estimare arată (și acum cam arată - și mă refer și la prognoza pentru următoarele 4 săptămâni, mai ales pentru partea de sud și de est a teritoriului), că există o probabilitate mare să ne menținem în continuare cu temperaturi peste normalul perioadei", a mai spus directorul de prognoze al ANM.

Doamna Florinela Georgescu a adăugat că, deși luna iulie este în mod tradițional cea mai călduroasă perioadă a anului, există posibilitatea ca acest interval să fie caracterizat și de perioade cu temperaturi mai scăzute.

"Dacă pentru luna iulie, care în mod normal de felul ei este luna cea mai călduroasă din an, am semnalul că aș putea înregistra temperaturi medii ceva mai ridicate decât normalul, este clar că există o probabilitate mare de a avea valuri de căldură și în luna iulie.

Nu înseamnă neapărat că așa o să fie toată luna, s-ar putea să fie scurtă perioade cu temperaturi ceva mai coborâte, cum de exemplu așteptăm în a doua parte a săptămânii viitoare, adică după 3-4 iulie, este posibil să avem un episod, o perioadă cu temperaturi în general sub 30 de grade Celsius. Numai că vine acest episod după ce vom debuta în forță în luna iulie cu temperaturi, pe 1-2 iulie, foarte ridicate.

Temperaturile vor crește deja din acest weekend, vor reîncepe să crească după două zile cu o ușoară scădere în partea de sud, mai pronunțată scăderea în regiunile din jumătate de nord a teritoriului, acolo unde a fost mai multă instabilitate și va mai fi. Și de miercurea viitoare așteptăm să fie mai multe precipitații.

Nu este foarte rău să avem aceste precipitații, sigur că depinde sub ce formă vor fi ele. Pentru că în jumătatea de est a teritoriului, cel puțin, deficitul de apă în sol este unul foarte pronunțat. Deci nu a mai plouat sănătos, vedem și la București, că practic în afară de furtuna aceea din noaptea lui 13 iunie, cantitățile de precipitații au fost foarte modeste, iar de vreo săptămână, să chiar mai bine de o săptămână, n-a plouat deloc. Sau mai deloc", a adăugat Florinela Georgescu.

Totodată, directorul de prognoze al ANM a subliniat importanța monitorizării atente a prognozelor meteorologice pentru a gestiona mai eficient resursele de apă și pentru a fi pregătiți în fața fenomenelor meteorologice extreme.

"Să vă spun cum e și cu ploaia din lunile de vară. Uitându-ne la estimările pentru săptămânile viitoare, vedem că am putea avea cantității de precipitații apropiate de normalul fiecăreia dintre aceste săptămâni, și chiar cu un excedent pe partea de vest a țării.

Problema se pune în felul următor: la furtuna din București, în vreo 2-3 ore, la stația meteo Filaret, s-au acumulat 70 de litri pe m2, dintre care 50 de litri într-o oră. Deci vă dați seama că o astfel de cantitate de apă, când mă uit la totalul la cât s-a acumulat pe lună, se apropie de normal, dacă nu, chiar depășește puțin. Dar, de fapt, cantitatea aceea foarte mare de apă nu a ajutat.

O astfel de cantitate de apă, într-o ploaie torențială, nu are timp să producă în sol. Ea se scurge sau poate provoca o inundație rapidă.

Deci nu pot să spun că mă aștept, dintr-o ploaie de o oră care a fost absolut torențială, să rezolv problema deficitului de umezeală din sol acumulat în luni de zile cu deficit de precipitație", a conchis directorul de prognoze al ANM.

  Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCNews și pe Google News