Nu vreau să existe în conflict români contra români și să se rupă România în două, spunea Liviu Dragnea înainte ca Grindeanu să retragă OUG 13. Adrian Năstase recunoștea că există două Românii, iar președintele Iohannis vorbea Europei despre ”românii lui”, care, firește, nu sunt cei care au votat PSD.

Cine i-ar putea aduce de aceeași parte a baricadei pe cetățenii acestei țări? Un inamic comun, evident. Care să fie acesta? Să vedem ce ne indică reperele morale ale societății (ziariștii care nu dau fake news, nu postează alerte false de cutremur și sunt atât de obiectivi încât se confundă cu tehnocrații).

Opoziția s-a plâns, în epoca Băsescu, că onorabila Curte adaugă la Constituție, legiferează și abuzează de statutul său. Presa portocalie din care s-au extras liderii de opinie invocați mai sus a luptat, atunci, alături de Merkel și Barroso, cu MCV-ul în mână, pentru a apăra CCR de asaltul celor 7,4 milioane de cetățeni manipulați să voteze Da la referendum. Astăzi, aceeiași oameni de presă acuză Curtea că a adăugat la Constituție, a legiferat și a abuzat de drept, când a apărat Guvernul de arestare în cazul OUG 13. Rezultă că dușmanul acceptat de ambele tabere nu poate fi decât Curtea Constituțională.

”Știrbii” de la Cotroceni, tinerii frumoși și liberi, din Piața Victoriei, elitele culturale care caută democrația la dinți, deontologii din media, cu toții au fost dezamăgiți, la un moment dat, de Curtea Constituțională. Să iasă în stradă împreună, într-un consens național care nu s-a mai realizat din vremea întâlnirii de la Snagov, și să ceară desființarea CCR. Cine să o mai apere?

Ambasadele atât de vocale au amuțit, Barroso își mestecă pâinea amară a pensiei la Goldman Sachs, Merkel e ocupată cu propria realegere, iar de MCV nu mai este nevoie, odată ce ai oficial o Europă cu două viteze. 

  Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCNews și pe Google News