În cadrul dezbaterii moderate de Gabriel Nuță-Stoica, Vlad Pufu a explicat că Senatul României depune eforturi pentru coagularea diasporei și menținerea tradițiilor românești prin intermediul Institutului Cultural Român. 

„Cât de importantă e păstrarea tradițiilor în comunitățile de români din diaspora și cum se vede această problematică din Senatul României?”, a întrebat Gabriel Nuță-Stoica, redactor-șef adjunct ȘtiriDiaspora. 

„Senatul României face eforturi pentru coagularea diasporei, în general, și pentru menținerea tradițiilor românești acolo unde se află ea. Noi avem, prin Institutul Cultural al Senatului României, foarte multe activități în jurul ambasadelor și activități individuale ale Institutului Cultural Român, în toate capitalele importante.

Avem 17-18 reprezentanțe și în jurul lor se organizează evenimente care țin să marcheze tradițiile și datele importante din calendarul nostru prin activități conexe și diverse. Aici mă refer, în primul rând, la evenimente culturale, dar care țin și de tradiții.

Noi știm foarte bine că tot ceea ce face românul care pleacă în străinătate este să se alipească în jurul Bisericii și în jurul instituțiilor culturale pentru a nu pierde contactul dintre ei, contactul cultural. Venim de fiecare dată cu un sprijin atât Senatul, prin legile și actele legislative pe care le-a dat în ultimul timp, modernizându-se și adaptându-se la tot ceea ce se cere nou din zona diasporei, dar și prin Ministrul de resort, prin Ministerul Românilor de Pretutindeni.”, a spus Vlad Pufu. 

Încă există o stare de nemulțumire

Senatorul Vlad Pufu a fost întrebat despre feedback-ul primit de la românii din diaspora și așteptările acestora de la statul român. Acesta a menționat că, în urma întâlnirilor sale în diverse capitale europene, a observat că mulți români sunt încă nemulțumiți. El a subliniat că România s-a schimbat semnificativ în ultimii 10 ani, chiar dacă unii nu recunosc această evoluție. 

„Ce feedback aveți din partea românilor din diaspora? Bănuiesc că se lucrează cu anumiți lideri ai comunităților de români de acolo, ai asociațiilor. Ce așteptări au de la statul român?”, a întrebat Gabriel Nuță-Stoica. 

„Eu am avut diverse întâlniri în capitalele europene, acolo unde sunt foarte mulți români concentrați. De exemplu, la Madrid am văzut că există o stare de nemulțumire în continuare. Nu ne surprinde pentru că sunt plecați acolo, dar cu gândul în continuare acasă.

Facem eforturi de fiecare dată și am spus la întâlnirea cu ei că România nu mai este cea pe care au lăsat-o acasă, România s-a schimbat foarte mult, indiferent cât ar dori unii să susțină că nu s-a schimbat nimic, dar nu este adevărat. România, în ultimii 10 ani, a evoluat de la an la an.

Mulți încep să se gândească ușor, ușor să se întoarcă, iar alții probabil că nu se vor întoarce niciodată, dar rămân în continuare români. Asta înseamnă că sunt în continuare lipiți de tradițiile cu care au plecat de aici, le popularizează acolo și mențin acea stare de românism în jurul comunităților de acolo.”, a spus senatorul Vlad Pufu.

Foarte mulți tineri care nu au fost niciodată în România vorbesc foarte bine limba română

Vlad Pufu a vorbit despre o întâlnire pe care a avut-o în urmă cu mulți ani în Statele Unite ale Americii, cu români ajunși la a patra sau a cincea generație. Potrivit acestuia, chiar și tinerii care nu au fost niciodată în România vorbesc foarte bine limba română și trăiesc în jurul Bisericii și al comunității românești, păstrând tradițiile de Paște și de Crăciun.

"Am avut o întâlnire în urmă cu mulți ani în SUA, în Cleveland, unde erau deja la a patra sau a cincea generație. Știți foarte bine că valul migrațional a început cu 1815 spre SUA și a continuat. Românii au fost în prima parte, până în 1900 și 1900-1915. Vorbeau foarte bine limba română, ei trăiesc în jurul bisericii și în continuarea comunității românești, deși unii dintre ei, care acum sunt foarte tineri, nu au fost niciodată în România.

Dar ei știau foarte bine că bunicii și străbunicii lor au fost români și păstrau tradițiile. Mă refer la tradițiile de Paște, de Crăciun, pe care le sărbătoreau în modul românesc. E vorba și despre deprinderile și reflexele zilnice pe care le aveau.

Erau bucuroși de acest lucru, se întâlneau acolo în ie, în costum popular, pentru că la ei Biserica reprezintă mult mai mult. La ei este locul de socializare și de facere a legăturilor interumane. Pentru ei este un loc unde vin din zone îndepărtate să se întâlnească," a mai spus Vlad Pufu la dezbaterea „Tradiții românești în diaspora", organizată de ȘtiriDiaspora.ro.

  Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCNews și pe Google News