Data publicării:

Cum să întinerești fără creme sau farduri. Secretul stă în personalitatea ta

Autor: Alexandru Negrici | Categorie: Sanatate
WhatsApp
FOTO: Pexels
FOTO: Pexels

Un nou studiu a constatat că anumite trăsături de personalitate pot fi un factor cheie pentru a dezvolta o tulburare cognitivă ușoară mai târziu în viață.

Alegeri prezidentiale 2024

A fi mai conștiincios și extrovertit ține la distanță deficiența cognitivă ușoară mai mult timp, în timp ce un nivel mai ridicat de nevrotism crește șansele de declin cognitiv, potrivit unui studiu publicat luni în Jurnalul de Personalitate și Psihologie Socială.

„Trăsăturile de personalitate reflectă modele de gândire și comportament relativ durabile, care pot afecta cumulativ implicarea în comportamente și modele de gândire sănătoase și nesănătoase de-a lungul vieții”, a spus autoarea principală a studiului, Tomiko Yoneda, studentă postdoctorat în psihologie la Universitatea Victoria din Canada.

„Acumularea de experiențe pe tot parcursul vieții poate contribui apoi la susceptibilitatea anumitor boli sau tulburări, cum ar fi deficiența cognitivă ușoară, sau poate contribui la diferențele individuale în capacitatea de a rezista la schimbările neurologice legate de vârstă”, a spus ea.

Personalitatea ta poate proteja sau îmbătrâni creierul

În timp ce această asociere este observată în practica clinică, este greu de știut cine este „găina sau oul”, a spus dr. Richard Isaacson, directorul Clinicii de Prevenire a Alzheimer din Centrul pentru Sănătatea Creierului de la Colegiul de Medicină Schmidt din Florida Atlantic University.

„Trăsăturile specifice pot crește riscul datorită unei vieți pline de comportamente care predispun o persoană la dezvoltarea declinului cognitiv sau a bolii Alzheimer, sau ar putea exista mai mult un rol biologic direct legat de patologia precoce a bolii”, a spus Isaacson, care nu a fost implicat în studiul.

„Nevrotismul este în mod specific o trăsătură care îmi vine în minte, iar meta-analizele anterioare au arătat, de asemenea, acest lucru.”

„Frământările și îngrijorările sunt legate de volume mai mici ale creierului”, a spus el pentru CNN. „Nu este clar dacă calea de stres/neuroinflamație produce acest lucru. Un biomarker nu există cu adevărat, așa că este greu de demonstrat”.

Google News icon  Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCNews și pe Google News

WhatsApp
pixel