Tabletă
Desktop
Data actualizării:
Data publicării:
Data publicării:
Cum să fii tânăr și la bătrânețe. Alexandra Dobre ne arată de ce senectutea nu înseamnă finalul vieții / video
Alexandra Dobre, Președinte Asociația Institutul Român pentru Îmbătrânire Activă
Într-un interviu acordat exclusiv pentru DC News, Alexandra Dobre, președinte al Asociației Institutul Român pentru Îmbătrânire Activă, a vorbit despre a doua ediție a Congresului Național de Îmbătrânire Activă, un eveniment unic în România. Aceasta a subliniat importanța abordării integrate a îmbătrânirii active, care implică inovații în medicină, a adus în vedere importanța educației financiare, drepturile vârstnicilor și îngrijirea pe termen lung. De asemenea, Alexandra Dobre a evidențiat schimbările în structura familiei și impactul acestora asupra îngrijirii vârstnicilor în contextul actual.
"După succesul primei ediții a Congresului Național de Îmbătrânire Activă care a avut loc în perioada 15 – 16 noiembrie 2023 la Palatul Parlamentului şi care a reprezentat un veritabil „maraton al cunoașterii”, al împărtășirii de experiențe și al schimbului de idei despre cum să trăim o viață frumoasă și activă pe măsură ce înaintăm în vârstă, ediţia din acest an va avea același obiectiv: acela de a continua drumul către realizarea unui sistem național care susține, încurajează și informează persoanele vârstnice privind implicarea în diferite activități sociale şi să descopere cheia unei îmbătrâniri active și sănătoase", se arată în comunicatul de presă.
”Dezideratul acestui eveniment este și acela de a demonstra nevoia existenței mai multor Centre de Zi pentru seniori! Anul viitor vom deschide și noi un astfel de centru, iar anul acesta vom lansa în premieră două proiecte foarte importante, de mare impact: Albumul SENIORI DE COLECȚIE – o încununare a celor 22 de Gale SENIORI DE COLECȚIE cu invitați de excepție pe care le-am iniţiat şi organizat și Campania Națională SECURITATEA CIBERNETICĂ ÎN RÂNDUL VÂRSTNICILOR”, a menționat Alexandra Dobre, președinte al Asociației Institutul Român pentru Îmbătrânire Activă.
***
Ce înseamnă conceptul de "îmbătrânire activă"?
În cadrul unui interviu exclusiv DC News, Alexandra Dobre, președintele Asociaţiei Institutul Român pentru Îmbătrânire Activă, a vorbit despre ce presupune această a doua ediție a Congresului Național de Îmbătrânire Activă.
"Mulțumesc pentru invitație, în primul rând, și pentru interesul acordat subiectului și evenimentului în sine. Într-adevăr, anul acesta este cea de-a doua ediție a Congresului Național de Îmbătrânire Activă. Este un concept unic în România acest eveniment, în sensul în care, sigur, suntem obișnuiți cu tot soiul de conferințe și evenimente (mai ales medicale), însă acest proiect își propune să fie ca un ecosistem.
Noi discutăm despre toți pilonii conceptului de îmbătrânire activă. Aceștia sunt mai mulți, printre care: abordări inovative în medicină, rolul administrației publice în crearea de ecosisteme urbane pentru vârstnici. Discutăm despre ce înseamnă gestiune financiară pe termen lung și cum să-i educăm financiar pe oameni, astfel încât să ajungă să aibă o vârstă a treia, o bătrânețe confortabilă din punct de vedere financiar.
De asemenea, discutăm despre drepturile persoanelor vârstnice și îmbunătățirea calității vieții acestora. Totodată, vorbim despre ceea ce înseamnă îngrijirea pe termen lung, la domiciliu sau în centrele private și mai ales din punct de vedere medical. Îngrijirea la domiciliu este foarte importantă după o anumită vârstă și mai ales în actuala structură a familiei din România, structură în care copiii, nepoții nu mai au timp să aibă grijă de părinți și de bunici așa cum și-ar dori și cum ar fi normal să fie", a declarat Alexandra Dobre, președintele Asociaţiei Institutul Român pentru Îmbătrânire Activă, în exclusivitate pentru DC News.
arhivă, Congresul Național de Îmbătrânire Activă, ediția I
Abordarea va fi una integrată
"Dacă ne uităm puțin la modificările care au intervenit de-a lungul timpului în structura familiei, vedem că dacă, de exemplu, bunica mea a stat în aceeași casă cu străbunica, până când aceasta n-a mai fost printre noi, mai departe mama încă o aduce pe bunica din provincie peste iarnă ca să-i fie mai ușor, stă și vara câteodată, perioade mai îndelungate, astfel încât să stea cât mai puțin timp singură.
Deja când discutăm despre generația mea, spre exemplu, timpul este foarte limitat. Munca ne ocupă foarte mult din acest timp în cursul unei zile, unei săptămâni, lunilor și anilor (n.r., în general). Și atunci e foarte complicat să renunți la carieră și la ceea ce faci efectiv ca să poți să te dedici în întregime îngrijirii unui vârstnic.
De la copiii noștri, nici nu știu dacă putem avea mari speranțe să poată să ne ajute, chiar și cât o facem noi cu părinții noștri la momentul acesta. Și de aceea spuneam că acest concept este unic pentru că abordarea este una integrată. Și trebuie să ne uităm la tot ce înseamnă acest proces de îmbătrânire, cum se produce el și să încercăm să vedem cum putem să prevenim pentru fiecare individ în parte ca atunci când ajunge la pensie să nu se descurce și să devină poate o povară pe sistemul de pensii sau pentru sistemul de sănătate", a declarat Alexandra Dobre, președintele Asociaţiei Institutul Român pentru Îmbătrânire Activă, în exclusivitate pentru DC News.
arhivă, Congresul Național de Îmbătrânire Activă, ediția I
"Sociologii vorbeau încă din anii '60 despre povara bolii, despre impactul acesteia și spuneau că în special bolile cronice au un impact social mai mare chiar decât cel medical — limitările impuse de suferință, îmbătrânirea populației, schimbarea patologiilor.
Astfel, astăzi boala acută e ușor de stăpânit, există mijloace, dar bolile cronice afectează o proporție din ce în ce mai mare din populație și necesită îngrijiri pe care, exact cum spuneați, generația activă nu le poate oferi, fie din cauza presiunii timpului, a job-ului, fie din cauza mobilității sociale — mergi la lucru în alt oraș, faci naveta...", adaugă jurnalistul Val Vâlcu.
"Și dacă mergi în același oraș, dacă ne uităm la traficul din București, e ca și când am lucrat cu toții în alt oraș", glumește Alexandra Dobre.
Mai multe despre provocările și oportunitățile legate de îmbătrânirea populației într-un mod accesibil și colaborativ, accesul la sănătate și abordări inovative în medicină (diabet, boli cardiovasculare, menopauză și afecțiuni oncologice), despre conceptele de îmbătrânire activă, de îmbunătățire a calității vieții persoanelor vârstnice și despre promovarea drepturilor persoanelor vârstnice puteți afla în clipul de mai jos:
***
"La Congresul Național de Îmbătrânire Activă 2024 vor fi prezente și aproximativ 450 de persoane, dintre care 70% sunt seniori; aceştia vor participa la dezbateri şi vor veni la rândul lor cu propuneri şi soluţii privind îmbătrânirea care nu este doar o etapă finală a vieții, ci o oportunitate de a trăi activ fiecare moment al zilei.
Se vor discuta și promova idei, practici și politici care încurajează îmbătrânirea activă și sănătoasă; congresul va include prezentări despre îngrijirea sănătății, stilul de viață, participarea la viața socială și problemele apărute odată cu înaintarea în vârstă, dar și provocările și oportunitățile legate de îmbătrânirea populației într-un mod accesibil și colaborativ", se mai arată în comunicatul de presă transmis de Asociația Institutul Român pentru Îmbătrânire Activă.
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCNews și pe Google News
